Am avut castraveciori datorită revistei Practic

castraveti in grădină
Foto: Ioana Enescu

Ioana Enescu, sat Radești, com. Stâlpeni, jud. Argeș

Confirm primirea premiilor pentru articolele publicate, și vă mulțumesc foarte mult.
În urma articolului din nr. 2/2013, pag. 46, unde am prezentat „Zoreaua cu flori invoalte”, am primit în numai 30 de zile 121 de scrisori și continuă să sosească. Am onorat toate scrisorile, dar fiind așa de multe, am pus la început 7 semințe, apoi 5 și în final doar 3. Nu din zgârcenie am trimis numai atâtea, ci din dorința de a onora toate solicitările. Pentru că rezerva s-a împuținat am apelat la doamna Ana Baltag din Boureni, jud. Iași, de la care am primit această apreciată zorea, să mă ajute, iar pentru asta îi mulțumesc. Cine face o asemenea ofertă să se asigure că are multe semințe. Eu de la primele scrisori am deschis un repertoar în care am trecut fiecare persoană, cu adresa, numărul de telefon și ce semințe am trimis și primit, când am fost sunată. Le urez succes tuturor! Vă prezint cât de mare folos mi-a fost articolul domnului Nicolae Sbârnea din Neamț, din nr. 4/2009, la pag. 86-87, referitor la tainele cultivării castraveților. Până la citirea acestui articol am folosit metode care nu au dat rezultatele așteptate: cultivam în cuiburi 2-3 fire, dar odată ce creșteau nu mai puteau fi îngrijiți, abia culeși. Apoi am folosit araci cu ramificații laterale pe care se urcau, era mai bine, dar nu suficient. Am citit în revistă că este bine să fie puși pe lângă gard, dar tot nu era comod. Am hotărât să urmez sfaturile din articol, dar am făcut o modificare. Adică în loc să pun arac la fiecare fir, am pus pe fiecare rând 3 araci (mai rezistenți), 2 la margine și unul la mijloc. Pentru a avea stabilitate în caz de vânt puternic, au fost prinși cu leaț și pe lungime și pe lățime. Apoi pe lungimea rândului am mai fixat câte 2 leațuri, unul la 30 cm de la pământ și unul la mijloc (sus deja aveam fixat). Apoi cu un fir mai gros (de la pulovere stricate) sau cu fâșii din lenjerie uzată, am urzit de la un capăt la altul al fiecărui rând, de sus în jos și invers, cu mențiunea că leațul de la mijloc era ocolit cu ața pentru o mai bună rezistență. Așa cum a fost descris în articol, am lăsat distanța de 1,5 m între rânduri, lucru important pentru a putea intra cu ușurință printre rânduri, atât la îngrijire, cât și la cules. Până la acest articol nu știam că trebuie să ciupim vrejul pentru a ajunge la vrejul de ordinul III, care are predominant flori femeiești, deci recoltă mare. Când planta are 3-4 frunze, i se rupe vârful, la fel și la vrejul de ordinul I și II, iar când a ajuns la primul leaț încep orientarea pe firele deja fixate, urmând zilnic acest lucru, dar numai dimineața și seara. Este o plăcere și foarte ușor să-i sapi, uzi pe rigole, să le aplici îngrășăminte naturale du-pă udare, să-i culegi din 2 în 2 zile ca să fie mici și buni de conservat. După ploaie, când soțul stro-pește roșiile cu zeamă bordeleză, stropește și castraveții și așa de pe o suprafață de două ori mai mică am obținut castraveciori nu numai pentru noi, dar am dat și apropiaților.. Când plantele au ajuns la ultimul leaț, noi am pus de la un rând la altul araci subțiri pe care se pot sprijini și se formează ca un solar acoperit. Este puțin de muncă la urzitul acelei plase și toamna la recuperarea ei, dar merită și mulțumesc domnului Nicolae pentru toate detaliile din articol. Sănătate tuturor!



One thought on “Am avut castraveciori datorită revistei Practic

  • January 29, 2015 at 8:57 am
    Permalink

    Buna ziua,ce este zeamă bordeleză?Si cat de des trebuie stropite?
    Când planta are 3-4 frunze, i se rupe vârful, la fel și la vrejul de ordinul I și II,adica doar la urmatori doi pui care dau,dupa care selasa sa creasca toti lastari in voie.Multumesc anticipat pentru rapuns,si un an imbelsugat in toate.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *