Am vopsit casa ieftin și repede

Foto: Maria Iosip

Maria Iosip, Galați

Dragă redacție,
Vă povestesc cum am făcut să vopsim casa contra-timp și cu puțini bani.
Eram la țară la mama și ea era tare necăjită; urma să facem pomana de doi ani pentru tata și venea multă lume, iar casa nu era vopsită și nu puteam întâmpina oamenii așa. Era o treabă migăloasă și mama se gândea să plătească două femei să vopsească; ar fi costat-o mult, în plus trebuia să stea cineva să facă mâncare și tot ce mai trebuia, deci nici timp nu prea era. Atunci am luat hotărârea că și eu mă descurc să fac asta …singură! Am făcut rost de o scară bună, solidă, dublă pentru un plus de stabilitate. Am luat la rând câteva magazine (sunt multe la noi în sat plus cele din comună, în centru), am comparat prețurile, ca să fiu sigură că nu dau mai mult decât trebuie și am cumpărat vopsea bună, de calitate, la un preț bun; la fel am luat și diluantul. Ca să înțelegeți de ce am procedat așa cum vă scriu mai jos, trebuie să știți că pereții casei sunt din ciment, cu model și vopsiți în alb.
Prima dată am spălat bine pereții casei cu apă caldă și săpun de casă, apoi i-am șters cu o cârpă ce nu lasă scame. Din găleata de vopsea de 15 l îmi luam câte puțin într-un vas improvizat dintr-o sticlă de plastic tăiată; pensule și trafalet avea mama, așa că nu a mai fost nevoie să cumpăr, doar le-am curățat în diluant și le-am folosit. Mi-am luat și costum de protecție: mănuși pentru mâini, un batic pe cap, ochelari de protecție. Cu încredere și spor am luat fiecare bucată în parte și așa, puțin câte puțin, am reușit să duc treaba la bun sfârșit, căutând totodată să fac cât mai puțină mizerie (vopsea stropită pe jos sau pe geamuri), căci după aș fi avut încă pe-atât de muncă la curățat. Cel mai migălos a fost la florăria casei – partea cu model din lemn de sus; acolo a trebuit să insist mult pe ambele fețe, am ras și cu un șpaclu vopseaua coșcovită de ploi, de soare puternic, am frecat cu șmirghel, am șters cu o cârpă și abia apoi am vopsit.
Totul a ieșit „ca la carte”, așa a zis mama și era tare mulțumită de treaba făcută! De la tata am învățat un lucru ce nu-l voi uita niciodată: nu trebuie să te uiți la capătul bucății de pământ și să zici „vai, dar cât de mare e și ce mult am de prășit!” Totul e să începi și să muncești cu spor; timpul trece repede și tu te vei trezi cu parcela săpată. Acest principiul îl aplic și eu de câte ori am ceva ce pare anevoios de făcut și de fiecare dată lucrez cu spor și treaba-i gata mai repede decât mă aștept.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *