Atenție unde iernează plantele deoarece nu toate vor căldură

Foto: Petrea Chiru

Petrea Chiru, Galați

Stimată redacție,
Prezint câteva dintre cele mai apreciate plante ornamentale de apartament.
Trandafirul chinezesc (Hibiscus rosa sinensis). Este un arbust peren, cu frunze lucioase mari, care poate fi crescut în 2 moduri, ca tufă joasă, situație în care lăstarii trebuie scurtați încă de mici, în fiecare primăvară pentru a stimula ramificarea, fie lăsat să crească până la chiar 2 m înălțime. De origine asiatică, i se mai spune şi trandafir japonez, înfloreşte din mai până în noiembrie, dar asigurându-i condiții (20 grade Celsius şi lumină foarte bună) înfloreşte şi iarna. Florile sunt singulare (solitare), simple (5 petale), ori duble (învoalte, „bătute”) cu numeroase petale. Ai mei sunt cu floare roşie simplă şi portocalie dublă. Nu țin decât de dimineața până seara. Iarna țin şi 2 zile. Vara planta vrea pământ mereu umed şi fertilizat la 2 săptămâni cu îngrăşământ lichid, care să aibă suficient fosfor şi potasiu, cu efect asupra culorii florilor. Iarna trebuie ținut la lumină foarte bună şi temperatură nu mai jos de 10 grade Celsius. Se udă la o săptămână, evitând uscarea pământului. Se înmulțeşte prin butaşi de tulpină semilemnoşi (lăstari) începând cu tăierile de primăvară şi toată vara. Butaşul se introduce într-o sticlă cu apă, după ce porțiunea din sticlă a fost desfrunzită şi se acoperă cu o pungă de plastic transparentă (sau borcan). Completați periodic apa din sticlă pentru că înrădăcinarea se face după 3 luni. Cel din fotografie a avut pimele 2 flori simple (5 petale), iar următoarele duble. Îngrijită bine, planta poate trăi şi 20 de ani.
Leandrul (Nerium oleander). De origine mediteraneană, este tot arbust şi poate ajunge la 3 m înălțime. Are frunze mereu verzi, alungite (lanceolate), tari. Pe măsură ce creşte se transvazează în ghivece din ce în ce mai mari, ca şi alți arbuşti, la 3-4 ani. În fiecare primăvară scurtați ramurile pentru formarea de noi lăstari care vor avea în vârf florile. Leandrii mei au flori duble albe şi roz, grupate în inflorescențe cu până la 10 boboci fiecare, dar nu reuşesc toți să se deschidă. Primele flori apar în iunie, se deschid pe rând timp de 2-3 săptămâni, parfumând  balconul. Udați-l bine vara. Iernează nu mai jos de 10 grade Celsius, dar nici la temperatură ridicată pentru că îşi poate pierde o parte din frunze. O încăpere răcoroasă este cea mai bună. Se înmulțeşte prin butaşi de lăstari de vârf, înrădăcinați tot în sticlă cu apă, dar care nu trebuie acoperită. Frunzele care stau în apă se îndepărtează, iar celelalte pot fi înjumătățite. Înrădăcinează în 3 săptămâni, în funcție şi de temperatură, primăvara şi vara. Este foarte sensibil la atacul păduchelui țestos. Atenție! Când faceți tăieri, folosiți mănuşi pentru că seva este toxică. Atenție şi la animalele de companie.
Paraschivuța (Achimenes longiflora). Originară din America Centrală, înfloreşte în octombrie, pe la jumătatea lunii, de Cuvioasa Parascheva se usucă. Pentru acest lucru noi îi spunem paraschivuță.  Este însă perenă prin rizomii care rămân în pământul ghiveciului şi care în primăvară pornesc în vegetație mai bogat. În câțiva ani ghiveciul se umple, pentru că fiecare rizom produce în fiecare an cel puțin alți 3 rizomi noi. Pentru aceasta în fiecare primăvară scoateți cu atenție o parte dintre ei (au 1,5 cm lungime şi culoare alb-roz). Florile sunt solitare, simple, tubulare la bază şi terminate în formă de trompetă de până la 5 cm diametru, de culoare albastru-violet. Sunt şi alte nuanțe. Țin câteva zile. Şi ele vor apă vara, mai ales într-o vară ca aceasta. Udați seara făr să atingeți frunze oriflori. Se pătează inestetic. În octombrie florile devin din ce în ce mai puține, iar tulpinile se veştejesc de repaus. Tăiați-le de la nivelul pământului din ghiveci. Vor rezista peste iarnă fără probleme dacă balconul este închis. Altfel, feriți ghiveciul de îngheț! Se pretează foarte bine la ghivece suspendate. Se pot înmulți şi prin butaşi de tulpină înainte de apariția florilor. Aceştia se plantează direct în ghiveci.
4. Muşcatele (Pelargonium) Genul cu peste 250 specii originare din Africa de Sud a fost adus în Europa la finele secolului al XVIII-lea. În cultură se află multe tipuri de hibrizi cu flori de mărimi şi culori diferite, unii parfumați foarte plăcut, împărțiți în 4 grupe.
A. Muşcatele zonale – Pelargonium zonale. Majoritatea au pe frunză o pată în formă de potcoavă de culoare verde-maronie. Frunzele au peri glandulari ce catifelează frunza şi produc un ulei eteric cu miros specific, datorită căruia aceste muşcate sunt şi plante medicinale (pentru arsuri, plăgi, furunculi, aromoterapie, calmează şi relaxează). Vor lumină multă, soare, dar nu şi căldură peste 20 grade Celsius. Zonele de deal şi munte sunt cele mai bune pentru ele. Deşi suportă seceta (nu vor multă apă), temperaturile prea ridicate din vară întrerup înfloritul, care este reluat spre toamnă şi chiar iarna la peste 15 grade Celsius. Florile, de toate culorile, pot fi simple şi duble, dar toate grupate în inflorescențe.
La sfârşitul verii scurtați tulpinile lungi la jumătate şi puteți face din ele butaşi de 15 cm, plantați direct în ghiveci. Înrădăcinează într-o lună şi jumătate. Tulpinile scurte pot fi ciupite (rupt vârful) pentru a determina ramificarea şi implicit înfloritul bogat. Iernează la 10 grade Celsius; udați puțin, doar pentru a nu se usca pământul. .
B. Muşcatele regale – Pelargonium grandiflorum. Au inflorescențe cu flori puține, simple (5 petale), dar mari, spectaculoase. Diametrul  florii poate ajuge la 5 cm, iar cele 2 petale superioare au pete catifelate roşii sau negre. Au o perioadă scurtă de înflorire, doar primăvara. Atenție! Dacă iernează la cald nu vor înflori. Iarna vor 8-10 grade Celsuis. Frunzele sunt diferite de cele zonale. Sunt dințate şi aspre la pipăit. Faceți butaşi vara târziu şi plantați-i în ghiveci după o zi.
C. Muşcata iederă – Pelargonium peltatum. Are frunze cărnoase, lucioase, iar inflorescențele asemănătoare cu muşcatele zonale. Se pretează la ghivece suspendate. Iernează ca cele zonale.
D. Muşcate parfumate – Pelargonium graveolens (trandafir), Pelargonium tomentosum (mentă), Pelargonium citrosa (lămâi), Pelargonium fragans (nucşoară), Pelargonium Prince of Orange (portocală), Pelargonium odoratissimum (măr). Numai bine!



One thought on “Atenție unde iernează plantele deoarece nu toate vor căldură

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *