Boboteaza, vreme de ospăț și de pețit

Ioana Preda, București
Dragi prieteni,
De Bobotează existau la români o seamă de credințe și de obiceiuri legate de masă. Masa, în popor, se așeza sub icoane deoarece avea mare importanță.
Masa era acoperită cu față de masă albă și nu trebuia să stea goală, în permanență, pe ea trebuia să se afle pâine și sare.
În niciun caz nu era îngăduit să se pună pe ea oale ori carafe goale, căci poartă ghinion. De obicei, în familii masa începea cu o rugăciune: „Mulțumesc Ție Doamne, de pâine și sare/ Și de darurile Tale” și se încheia cu o alta: „Mulțumesc Doamne, că m-ai săturat, de bunătățile Tale cele pământești. Nu mă lipsi nici de cele cerești.”
La Bobotează, preotul trebuia musai să șadă la masă, fiindcă altminteri se credea că găinile acelei gospodării nu se pun cloșcă. Dacă erau fete mari în casă, cum ședea preotul (și mai ales cât) așa se credea că vor ședea și pețitorii. Preotul era gata să mănânce ceva, mai ales puțin grâu fiert, din care arunca puțin spre pod. Cu cât se lipea mai bine acest grâu de tavan, cu atât mai bine urmau să lucreze apoi albinele. La plecare, preotul era însoțit și condus de gospodar până la vecin. Gospodarul avea în mână lumânările cu care l-a întâmpinat la venire. După aceasta, familia se așeza în sfârșit la masă.
La români, timpul pețirii era cel mai adesea între Crăciun și Bobotează. De aceea, fetele care nu fuseseră pețite până la Bobotează erau disperate: „Câtu-i postul lui Crăciun, toate fetele se țin, până pe la Bobotează se tot uită pe fereastră. Vai de mine, vai de mine că la noi nu vine nime!”
Odată cu apropierea Păresimilor și a Săptămânii albe, puțini feciori se mai gândeau la pețit: „Supărate-s fetele, c-au trecut cășlegile, vine săptămâna albă, nime-n lume nu le-ntreabă.”
Din acest motiv, fetele bătrâne și cele ce doreau să se mărite mai repede, făceau de Bobotează vrăji de măritat.
Ele puneau busuioc în apă neîncepută de la fântână, așezau vasul pe prispă, ca să-l bată primele raze de soare ale zilei Botezului, apoi descântau apa: „La apa mândră buroasă, fata mândră și frumoasă, am venit la tine, apă mândră buroasă, să mă faci mândră și frumoasă.”
Vă doresc un an nou minunat și să fiți sănătoși! Și ascultați poveștile bunicilor, căci au un farmec de neuitat.



2 thoughts on “Boboteaza, vreme de ospăț și de pețit

  • July 18, 2012 at 1:16 pm
    Permalink

    Multumesc Doamne
    De paine si de sare
    De darul sfintiei tale
    Multumesc si bodaprosti
    De hrana care ne-ai dat-o
    Ne dai intotdeauna

    Reply
    • July 18, 2012 at 1:17 pm
      Permalink

      Multumesc Doamne
      De paine si de sare
      De darul sfintiei tale
      Multumesc si bodaprosti
      De hrana care ne-ai dat-o
      Ne dai intotdeauna
      Ca la tine e puterea si nadejdea
      Amin.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *