Butășirea în arboricultură și dendrologie (I)

Butașul este o porțiune dintr-o ramură vegetală în plină dezvoltare (cu frunze și muguri) care diferă de la arbori la arbuști, la plante anuale, cât și perene. Butășirea se execută doar în anumite perioade, iar butașii se fac cu dimensiuni de la 10 la 40 cm, în funcție de specie și alte criterii. Iată ce mai trebuie să știți!

Confecționarea butașilor se face de obicei cu foarfeca de vie, cuțite de altoit sau alte obiecte tăioase; partea de sus a butașilor este bine să fie oblică și, dacă avem posibilitatea, se va pansa ferm pentru protecție cu parafină horticolă. Se vor înlătura frunzele de la baza butașului, cât și mugurii, cam doi-trei muguri de la baza butașului. Se va înfige oblic în straturi deschise, care apoi se vor bilona, încât butașul să fie acoperit complet cu pământ. Această operațiune se execută toamna, iar primăvara, din bilon lăstăresc noi lăstari. Apoi, butașii înrădăcinați se vor repartiza după un plan bine stabilit (dacă ne ocupăm de arhitectura peisagistică).

Este bine ca butașii, când se așază în șanțuri pentru înrădăcinare, să fie tratați la bază cu stimulente ca: Radistim sau cărbune vegetal praf (cărbune de grătar) ca antiseptic, pentru că ajută la vindecarea inciziei, favorizând și celulele meristematice să declanșeze apariția rădăcinii.

Butașii, înainte de a fi așezați în biloane, este indicat să fie ținuți puțin în vase cu apă călduță, la 18-24 grade Celsius, în care s-a adăugat, în concentrație mică, zeamă bordeleză antifungică. Așezarea butașilor pentru înrădăcinare se face în șanțuri care apoi se vor bilona, în răsadnițe reci, cu un amestec afânat cu perlit sau în zone cu tuneluri de polietilienă sau în brazde direct în sere și solarii reci.

Caută și a doua parte a articolului aici!

Nicolae Cristea, Constanța

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *