Ca să nu confunzi plantele, află denumirile lor științifice

Concurent: Gheorghe Cojocaru, loc. Drăgăneşti-Olt, jud. Olt

Gheorghe Cojocaru

Dragi cititori şi colaboratori ai revistei,
Au trecut mulți ani de când am descoperit şi m-am ataşat de această minunată publicație. De data aceasta vă scriu despre clasificare și denumirile florilor.

Ca iubitor şi cultivator de flori, revista m-a ajutat să cunosc şi mai multe plante floricole decât cele pe care le aveam, m-a influențat să colecționez şi alte flori nemaivăzute şi să aflu multe informații despre tainele lor.
Experiența dobândită practic prin grădinărit împreună cu informațiile din mai multe reviste şi cărți despre flori m-au ajutat să pot scrie şi să colaborez cu diferite articole despre florile cultivate, împărtăşind din experiența mea şi altor începători.
Florile cultivate ca şi cele din flora spontană au diferite denumiri populare care diferă de la țară la țară şi de la o zonă la alta, chiar în interiorul țării noastre.
Botaniştii şi cercetătorii au studiat de-a lungul timpului asemănările şi deosebirile între numeroasele plante spontane şi cultivate şi au stabilit clasificarea şi denumirile lor ştiințifice, universale. Aceste denumiri au fost apoi reglementate prin Codul Internațional de Nomencualtură Botanică din 1961 (prescurtat I.C.B.N.) iar apoi prin Codul de Nomenclatură al Plantelor Cultivate (I.C.N.C.P) s-au stabilit denumirile ştiințifice ale varietăților agricole şi horticole. Aceste denumiri sunt universale şi ele ajută să nu fie confundată o plantă cu alta chiar atunci când au denumiri populare asemănătoare.
Dau un exemplu: cu acelaşi nume popular de șofran sunt 3 plante diferite: șofrănel, brânduşă (= Crocus pe numele  ştiințific), șofran indian.
Şofran – Şofrănel = Carthamus tinctorius. Plantă de tinctură înaltă, cu frunze spinoase şi semințe albe
Şofranul indian este Curcuma Alismantifolia, o   plantă erbacee cu înălțimea de 75 cm şi rizomi subpământeni (Fam. Zingiberaceae).
Denumirile ştiințifice date plantelor sunt în limba latină şi se compun cel mai adesea din două cuvinte conform nomenclaturii introduse de Linne în 1753, în care primul cuvânt este numele genului în care este cuprinsă, iar al doilea cuvânt este numele speciei. Exemple sunt nenumărate: Campanula medium = clopoței, Campanula carpatica = clopoței carpatici, Campanula glomerata = Clopoței în mănunchi, Campanula latifolia = clopoței lungi, Campanula lactiflora = clopoței deschişi.
În cărți şi tratate despre flori, autorii adaugă după aceste două cuvinte şi un nume prescurtat al descoperitorului sau a autorului denumirii. De exemplu,  Campanula medium, de la Linne sau Digitalis Purpurea L (Linne), sau Aubrietia adans de la francezul Michel Adanson sau Corydalis D.C. (Brebenel) de la De Condole, Sanvitalia Lam. (Nasturele husarului) de la Lamarck etc.
Numele genului este un substantiv sau un nume propriu. De exemplu: Gladiolas (gladiole) de la „gladus“ = sobre, cu referire la frunze, sau Rudbeckia (Ruji) de la Rudbeck (profesorul lui Linne), sau Hosta (Crini de toamnă) de la botanistul Host (austriac), sau numele genului poate să numească o particularitate a genului. Acesta este cazul la Gypsophilla (floarea miresei) iubitoare de calciu (gypso = calciu).
Genurile plantelor cuprind mai multe specii iar numele speciei este un adjectiv care arată o calitate. De exemplu la Lathyrus odoratus (parfumat) = măzărichea parfumată, Tagetes erecta – crăițe drepte, Lobelia pendula – care atârnă. Sau poate indica o origine ca de exemplu la Agapanthus africanus (crin african) sau Anemone japonica (anemona japoneză), sau Wisteria sinensis (glicina chinezească) etc.
Unele plante cultivate sunt hibrizi obținuți prin încrucişarea a două sau  mai multe specii, care se indică prin semnul X pus între numele genului  şi numele speciei. Așa se întâmplă la Verbena X hybrida, sau Viola X Vitroktama (panseluța).
Denumirile de cultivaruri desemnează un grup de plante cultivate ce se disting între ele printr-un caracter semnificativ care se menține, cum ar fi de exemplu culoarea. Așa este la Alba (alb), Lutea (galben) etc. De exemplu Digitalis purpurea alba, Fritilaria imperialis lutea etc.
Genurile de plante se grupează (fac parte din familii după însuşiri comune cum ar fi forma inflorescențelor). De exemplu: Fam. Umbeliferae, Fam. Cruciferae, Fam. Gramineae, Fam. Liliaceae etc. Ele se scriu la sfârşit cu „ae“ care se pronunță „e“ fiind precedat de vocală.
Cunoscând aceste reguli şi noțiuni plantele nu se vor confunda niciodată, chiar dacă au denumiri populare asemănătoare sau diferite de la zonă la zonă. Acest lucru m-a ajutat să colecționez mai multe plante cu flori spre a le cunoaşte mai bine. Sper că informațiile de mai sus sunt de folos şi altor începători!



3 thoughts on “Ca să nu confunzi plantele, află denumirile lor științifice

  • July 25, 2014 at 7:51 am
    Permalink

    Cum se numeste floarea din fotografie ? o caut de mult pe net si abia acum am gasit-o, din pacate nu spuneti nimic despre ea

    Reply
  • September 1, 2015 at 7:14 pm
    Permalink

    Același lucru zic adică cum se cheamă floarea din fotografie ??
    🙂
    Mulțumesc.
    Iosif

    Reply
  • September 15, 2015 at 8:27 pm
    Permalink

    Floarea din fotografie se numește știintific Impatiens balsamina, iar popular balsamine, copăcei si veti gasi informatii despre ea pe internet, pe site-uri straine si nu numai.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *