Caryopteris trebuie protejat de ger

caryopteris
Foto: Gheorghe Cojocaru

Gheorghe Cojocaru, Drăgănești-Olt, jud. Olt

Trecerea verii cu zile caniculare și sosirea toamnei ne transpun pe zi ce trece într-un sezon mai răcoros și mai plăcut, care ne dă din nou energie pentru activitate în curte și grădină.
Din octombrie suntem convinși de existența toamnei calde și plăcute, mai ales că odată cu răcirea nopților, frunzișul verde al ierburilor, al pomilor și arborilor, capătă nuanțe aurii și ruginii cu reflexe de curcubeu. Natura își expune un festival al culorilor. Temperaturile mai joase aduc modificări în compoziția chimică a frunzelor: clorofila verde se reduce și dispare treptat, iar în locul ei se instalează carotenul portocaliu și antocianul care dă nuanțe roșii, purpurii până la mov cum este de exemplu la arțarul japonez (Acer palmatum). Pentru o scurtă explicație menționez că antocianul este un compus mineral (anorganic) ca și pigmenții de diferite culori fiind cel mai răspândit compus în masa celulelor vegetale. El stă la baza bogăției de culori a florilor, dar și a fructelor, precum colorația vișinelor, caiselor, a prunelor sau a strugurilor etc. Antocianul violet dă culoarea neagră la struguri, la mure, la afine etc. El este de fapt pigmentul sucului celular. Antocianul se găsește în toate organele plantelor, nu numai în frunze. Mai are rol și de apărare împotriva temperaturilor scăzute, dar și de apărare față de undele luminoase scurte. Așa se explică evidențierea lui în frunzele pomilor, ale arborilor sau arbuștilor și în alte ierburi, odată cu răcirea vremii și scurtarea zilei luminoase. Toamna, multe plante se întrec în a expune flori din ce în ce mai bogate și mai viu colorate, așa cum sunt daliile și trandafirii, pentru că diferența de temperatură dintre zi și noapte le este favorabilă, iar atmosfera mai umedă fortifică. Aerul proaspăt și răcoros precum și lumina caldă a soarelui de toamnă, face grădina să strălucească de vigoare. Chiar și florile care își închid ciclul anual, precum crăițele, salvia roșie și albastră, rudbeckia, ochiul boului sau Limonium (Statice) devin mai frumoase și mai fascinante.

Luna octombrie este cea mai frumoasă lună de toamnă, când se desăvârșește și aroma strugurilor, iar gospodarii și cultivatorii încep să adune roadele bogate ale grădinilor. Privind natura toamna și coloritul frunzelor, puteți alege cele mai interesante specii de arbori și arbuști decorativi, pe care să-i sădiți în curtea casei ori în grădină. O frumusețe specială aduc cireșii decorativi, arțarul japonez, cornul, vița sălbatică sau iedera veșnic verde. Iar pentru cei care nu dispun de un teren, recomand un arbust ce crește în ghiveci cu înălțime de 50-120 cm, care de la începutul toamnei vă încântă cu o bogăție de flori romantice și care se numește Caryopteris. Arbustul Caryopteris Clandonensis este un hibrid obținut în Anglia, unde este denumit popular Spiree Albastră. Face parte din familia Verbaneceae și crește ca o tufă cu ramuri subțiri și frunze verzi închis cu reflexe cenușii, care sunt aromate dacă le freci în degete, având un miros balsamic specific. Este o specie foarte floriferă, care începe să înflorească de la sfârșit de august până în octombrie. Florile au culoarea albastră, însă bobocii sunt de un albastru-violet. Florile sunt așezate în buchețele mici pe toată lungimea ramurilor tinere având codițe scurte și subțiri. Caryopteris este o specie subtermofilă, adică poate fi afectată de înghețuri pentru care motiv trebuie protejată de ger prin aducerea ghiveciului în încăperi neîncălzite. Iarna este în repaus și frunzele se usucă și cad. Nu are pretenții față de sol, însă cere locuri luminoase, însorite și drenaj. Aveți grijă să nu administrați îngrășământ prea mult, căci inhibă capacitatea de înflorire. După ultimul ger din februarie veți trece la tăierea ce se face anual, care stimulează arbustul să facă mulți lăstari pe care vor fi florile de toamnă. El se grăbește să înverzească și de aceea trebuie să faceți această tăiere la sfârșitul iernii. Rețineți că arbustul Caryopteris înmugurește numai pe lemn mai tânăr nu pe lemnul vechi, de aceea tăierea se face în fiecare an și cât mai jos, lăsându-se o treime deasupra solului. Lăstarii sunt subțiri și se taie cu foarfeca de grădină. Se înmulțește prin butași în luna iulie în seră (sub PET). Face și semințe mici, dar eu nu am testat însămânțarea. Timp de 2 ani butașii înrădăcinați nu se deranjează. Merită să creșteți un Caryopteris într-un ghiveci mai mare care vara stă afară la soare.

Dacă vă plac florile de primăvară, plantați în octombrie cele mai multe specii bulboase, precum zambile, lalele, crocuși, narcise, fritilaria, anemonă și multe alte specii. Ele au nevoie să treacă printr-o perioadă de frig specifică iernii, care le este favorabilă la înflorire. O toamnă bogată!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *