Cum se face un papion

copil mic cu vesta
Foto: Camelia Tașcă

Camelia Tașcă, Iași

Dragi prieteni Practic(i), Pentru cei interesați să meșterească pentru băieții din familie sau ca să câștige un ban, dar nu au experiență într-ale croitoriei, m-am gândit să explic cum se face un papion. Este destul de ușor. Mă bucur când îmi recunosc în paginile revistei articolele şi fotografiile trimise redacției, gân-
dindu-mă că experiența mea va fi o sursă de inspirație pentru ceilalți cititori. De mică mi-a plăcut să meşteresc şi să-mi fac singură mici bucurii pentru a fi la modă, fără a cheltui însă prea mult, cumpărând obiecte gata făcute. A venit vremea să mă ocup acum şi de băiețelul meu, Vlad, pentru care caut să creez ținute şic, chiar dacă are abia un anişor. Când avea patru luni a făcut senzație la o petrecere purtând cămaşă albă şi cravată maro pe măsura lui, cusută de mine dintr-o fâşie de catifea. În septembrie, deoarece eram invitați la nunta unei rude, m-am gândit că şi Vlad trebuie să fie elegant. La început mi-am pus speranța în oferta magazinelor, dar nu am găsit ce îmi doream la un preț rezonabil. Aşa că, inspirată de culorile ghetuțelor, am ales din garderobă pantalonii şi cămaşa, dar pentru că ținuta nu era suficient de elegantă, m-am hotărât să creez eu însămi ceva. Ştiind că am pe undeva nişte petice de material pluşat bleumarin şi de atlaz roşu, mi-a încolțit în minte o idee pe care, cu puțin curaj, am şi pus-o în aplicare. Astfel am reuşit să cos de mână o vestuță şi un papion care au completat cu succes ținuta lui Vlad, dovadă fiind aprecierile primite de la rudele mele. Pentru a croi vesta, am făcut din ziare un tipar, luând măsuri pentru lungime şi ajutându-mă de dimensiunile şi croiul mânecilor unor hăinuțe. Pentru că nu aveam o bucată de material suficient de mare pentru unul dintre piepții vestei, l-am creat din două petice, la îmbinarea cărora am imaginat un buzunar aparent în care am cusut două colțuri de atlaz roşu în chip de batistă decorativă. Astfel vesta a căpătat un aer de eleganță. În construcția tiparului celor două părți ale feței am luat în considerare faptul că se vor suprapune pentru ca vesta să poată fi încheiată, folosind în cele din urmă trei capse cusute şi „deghizate” cu trei năsturei argintii. Am croit materialul cu ajutorul tiparului, lăsând margini pentru îmbinarea părților şi, după însăilare, am cusut vesta, având grijă la răscroiala de la brațe şi de la gât să tai câte puțin din loc în loc tivul, pentru a forma corect curbura necesară. Încântată de reuşită, am conceput şi un papion asortat pentru a desăvârşi ținuta băiețelului meu. Am observat că în ultimul timp papionul a redevenit un accesoriu la modă, dându-i-se o interpretare originală, căci există în prezent papioane pentru femei, papioane multicolore sau din materiale cu imprimeuri haioase. Uşor de realizat, papionul devine o modalitate de a „condimenta” garderoba familiei, manifestându-vă din plin fantezia, dar poate fi şi o sursă de câştig. Am văzut astfel de oferte atât pe internet, cât şi la târgurile de produse handmade, cu prețuri variind între 10 şi 50 de lei. Dimensiunea unui papion se stabileşte în funcție de „destinatar”, eventual cu ajutorul unui tipar din hârtie. Croieşti o fâşie de material calculând de două ori lungimea dorită  plus 1 cm. Marchezi mijlocul fâşiei, pui materialul pe dos şi îndoi, suprapunând capetele cam un centimetru şi fixându-le cu un ac cu gămălie. Coşi laturile, fie de mână, fie la maşina de cusut, lăsând o margine cât mai îngustă. Întorci materialul pe față prin deschizătura formată, după ce ai tăiat puțin din colțuri pentru a fi aranjate mai bine. Calci înainte de a forma fundița prin trei pliuri pe care le fixezi cel mai eficient legând la mijloc cu un fir de ață. Dintr-un petic de  material realizezi „inelul”, ascunzându-i marginile şi încheindu-l în spatele fundiței prin coasere, fără a uita însă să aşezi mai întâi sub el bentița cu care se va lega papionul la gât. Aceasta poate fi confecționată din acelaşi tip de material, fiind cusută ca un tub, dar poate fi şi o panglică de satin sau chiar un elastic. Bentița papionului se poate prinde după gât fie cu o închizătoare specială, cumpărată de la mercerie, fie cu scai sau pur şi simplu poate fi înnodată. Papionul poate fi simplu, dintr-o singură bucată de material, sau dublu, din două părți suprapuse, cu un aspect mai sofisticat, caz în care dreptunghiul de material de deasupra trebuie să fie de aceeaşi dimensiune cu celălalt sau cu câțiva milimetri mai mic, mai ales în părțile laterale, dacă cele două elemente au culori diferite. Şi inelul papionului poate fi realizat din două fâşii suprapuse, de culori şi lățimi diferite. Nu este deloc complicat să accesorizezi ținuta cu papionul potrivit, dacă ții cont de materialul din care este confecționat. Pentru o ținută sport, casual, trebuie să fie din bumbac sau materiale naturale, în timp ce pentru ocazii speciale sunt preferate papioanele satinate, din mătase, catifea sau brocard. Dacă materialul folosit este prea subțire sau prea moale, este bine să foloseşti întăritură. În mercerii există întăritură termoadezivă, adică o pânză care se lipeşte cu fierul de călcat pe material. Funda-papion poate deveni broşă sau un accesoriu pentru păr, ataşându-i-se fie o agrafă, fie o clamă. Sper că v-am convins să vă apucați de lucru pentru a crea obiecte vestimentare de efect pentru copii şi nu numai. Mult succes!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *