De Sânandrei, oamenii se fereau de strigoi cu usturoi

 

Foto: arhiva Practic-Idei

Lenuța Vrânceanu, com. Provița de Sus, jud. Prahova

Dragi prieteni,
Vă scriu despre câteva tradiții şi credințe populare ale lunii noiembrie.
Ultima lună a toamnei este posomorâtă şi tristă. Vine vremea ploilor reci, a brumelor şi a cerului plumburiu. Natura s-a stins, soarele se sleieşte, ziua se distinge cu greu de noapte. Doar câte un măr, lăsat dinadins pe o creangă, aminteşte stingher de vara care a trecut. Desfrunzită şi încremenită, natura aşteaptă podoaba albă a zăpezilor. Gospodarii câmpiilor îşi umplu sacii de cereale  din magazii, ciobanii – putinele cu brânză, viticultorii – poloboacele cu licori aurii şi arămii, gospodinele – borcanele din cămări.  Noiembrie este luna poveştilor şi a amintirilor de demult. Când ciocănitoarea începe să bată toaca în pădure, este semn că lumea de dinafară se schimbă cu lumea de dinăuntru, că este vremea să rămânem singuri, cu noi. Şi dacă o să ne stea la picioare un câine şi în brațe o pisicuță, fie toamna cât de posomorâtă, la noi în suflet este cald. Iată şi un calendar popular:
Pe data de 8 noiembrie, de Moşii de Arhangheli, la noi în sat se dau pomeni pentru morți, se aprind lumânări pentru cei dispăruți fără lumânare la cap, în împrejurări năpraznice. Cine munceşte în această zi se va chinui grozav în timpul vieții.
Pe 13 noiembrie, Ziua Lupului (Lăsatul secului de Crăciun), la noi la țară este prilej de petreceri familiale, cu mâncare şi bătutură din belşug. Cine lucrează în această zi este chinuit de friguri tot anul. Se crede că există oameni care cunosc după pieptul găinii dacă iarna va fi grea sau uşoară – dacă pieptul găinii este gras, atunci iarna va fi grea, dacă este subțire, iarna va fi uşoară şi vara mănoasă. Această încercare se face de Lăsata Secului.
Pe 20 noiembrie este ajunul Ovideniei. În această zi, cerul se deschide şi animalele vorbesc. În această noapte pot fi văzute flăcările banilor îngropați. Se pune într-o strachină apă neîncepută. De strachină se lipeşte o lumânare aprinsă. Seara oamenii fac o sută de mătănii, la miezul nopții altă sută şi în zorii zilei alta. Această apă este de mare ajutor pentru sănătate.
Pe 29 noiembrie este Ajunul Sf. Andrei (Noaptea strigoilor) este momentul în care se dezlănțuie forțele malefice, duşmanii tradiționali ai țăranilor. Fie că sunt strigoi, fie că sunt animale (lupi), ei trebuie combătuți prin practici magice. Sf. Andrei se suprapune peste anul nou dacic. În trecut, femeile confecționau o păpuşă din cârpe (anul vechi) şi o jeleau ca pe mort. Tot acum, fetele fac vrăji de ursită, de dragoste, sau vrăji de răutate care să se lipseacă de casa duşmanilor.
Pe 30 noiembrie este Sânandrei, Indrea, Cap de iarnă. În această sfântă zi, sătenii mei mănâncă turte înmuiate în usturoi, ca să-i apere de boală şi rău. Nu se lucrează, ca să le meargă bine țăranilor toată iarna. Fetele fac descântece de dragoste cu usturoi, vrăjitoarele fură laptele de la vaci.
Pe 30 noiembrie creştinii îl pomenesc pe Sf. Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României, împreună cu fratele său Simion-Petru, al minunilor pe care Mântuitorul le săvârşeşte, menționat printre cei doisprezece apostoli şi cel mai adesea printre apostolii privilegiați.
Popular, sărbătorii i se mai spune Sântandrei, Moş Andrei, Cap de iarnă, Indrea, Ziua Lupului. În satul meu, nu se lucrează de Sf. Andrei, pentru paza oamenilor, a animalelor şi a bunurilor, oalele şi străchinile se întorc cu gura în jos, pentru ca strigoii să nu deschidă uşa.
Copiii taie crenguțe de măr, păr, prune sau vişin, le aduc în casă şi le pun la înflorit, să le aibă de Sf. Vasile, să sorcovească, se seamănă boabe de grâu în farfurioare. Se iau crenguțe verzi de măr, pentru fiecare membru al familiei, se pun în apă şi se lasă până la Sf. Vasile. Se crede că va fi norocos cel a cărui creangă va înflori. Pe vremea copilăriei mele, se spunea că în noaptea de Sf. Andrei, Ursitoarele vin să vorbească fetelor despre alesul lor. Fetele căutau chipul viitorului soț în forma pe care o lua plumbul sau cositorul topit şi apoi brusc solidificat prin turnarea în apă rece. Altele stăteau la miezul nopții, în fața unei oglinzi, între două lumânări aprinse şi priveau într-un pahar cu apă neîncepută, aşezat pe cenuşă. În centrul paharului este lăsată să cadă o verighetă sfințită de preot, se credea că în verighetă apare chipul ursitului, dacă este privită intens câteva minute. Unele fete puneau busuioc sfințit sub pernă şi apoi se culcau, aşteptând să le apară în vis imaginea „ursitului“.
În noaptea premergătoare sărbătorii Sf. Andrei (29/30 noiembrie) se practicau ritualuri ciudate, din credința că astfel se poate obține mai uşor protecție de toate relele, a oamenilor, animalelor şi gospodăriilor, pe care țăranii români le-au pus sub oblăduirea acestui sfânt – bunăstarea şi chiar dragostea. Se credea că în această noapte „umblă strigoii“ să fure „mana vacilor”, „mințile oamenilor“ şi „rodul livezilor“. Oamenii se apărau de strigoi cu usturoi tăvălit în funingine sau mâncând usturoi. Țăranii ungeau casa, grajdul, cotețele, uşile şi ferestrele acestora cu usturoi pisat, care alunga duhurile rele de la animale şi oameni. În noaptea de 29/30 noiembrie de desfăşoară „păzitul usturoiului“: fete şi băieți veghează şi petrec pentru a încărca usturoiul cu calitățile necesare îndepărtării primejdiilor. De asemenea, purtat la brâu, usturoiul este purtătorul şi al altor virtuți: tămăduieşte de boli, aduce pețitori etc.
Sf. Andrei este patronul lupilor, este ziua când lupii se adună în haite de câte doisprezece şi nu se despart decât în ziua de Bobotează. Lupul al cărui gât este țeapăn, în această zi şi-l poate îndoi în toate părțile, de aici credința că în această zi, îşi vede lupul coada. Lupoaicele fură cărbuni din gunoaiele oamenilor ca, făcând pui în noaptea de Sf. Gheorghe, să nu-i găsească nimeni.
Se aleg 12 cepe sănătoase, de aceeaşi mărime şi se duc în podul casei, unde sunt lăsate până la Crăciun. Cepele stricate indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolțit, luni bogate în recolte. Dacă în noaptea de Sf. Andrei este senin şi cald, iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig şi ninsoare, va fi iarnă grea.
Vă doresc sănătate, bucurii!



One thought on “De Sânandrei, oamenii se fereau de strigoi cu usturoi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *