Fiecare mărțișor primit are o semnificație aparte

Foto: arhiva Practic Idei

Lenuța Vrânceanu, sat Izvoru, com. Provița de Sus, jud. Prahova

Dragii mei,
Mărțișorul vestește primăvara. Dacii ofereau ca mărțișor pietricele albe și roșii înșirate pe o ață, fiind purtate la mână sau la gât pentru a asigura o protecție și a atrage norocul celei care le purta. Cei mai înstăriți, în funcție de statutul social, dăruiau monede de aur, argint sau bronz, agățat pe șnururi subțiri. Monedele simbolizau prosperitatea și norocul. Azi, mărțișorul poate fi un cadou special și mult mai valoros. Fiecare figurină atârnată de șnurul de mărțișor are o încărcătură magică, simbolizează ceva și poate fi un veritabil talisman.
Trifoiul cu patru foi este simbolul norocului. Legenda spune că trifoiul cu patru foi este singurul pe care Eva l-a luat din Paradis.
Coșarul, micul negricios este un simbol vechi al norocului.
Homarul este simbolul prosperității și norocului, aduce fericire și bani.
Potcoava este unul dintre cele mai cunoscute talismane aducătoare de noroc, însă din străbuni se povestește …că ea ocrotește de duhurile rele gospodăriile, oamenii și animalele.
Ghiocelul simbolizează viața, un nou început, dar și curajul și fidelitatea. Floarea oferită de mărțișor simbolizează speranța. Se mai spune că ghiocelul este floarea care te ajută să gândești limpede, fără ranchiună, precum un copil.
Ancora are o semnificație aparte, ea este simbolul speranței, al credinței statornice.
Gărgărița, mămăruța sau buburuza este un alt simbol al norocului și protecției.
Cocoșul reprezintă speranța, căci el salută fiecare răsărit de soare.
Bufnița este un simbol al înțelepciunii strămoșești și al cumpătării.
Două păsări (de obicei turturele) împreunate se spune că aduc dragostea celor singuri, iar celor care deja au găsit-o, îi reaprind flacăra.
O lebădă cu puiul ei simbolizează fertilitatea, maternitatea, familia și se oferă fetelor aflate la vârsta măritișului.
Șarpele încolăcit aduce sănătate și putere celei ce îl poartă în piept.
Barza e un simbol al protecției, apărut din credința populară că unde-și face barza cuib, este protejată casa respectivă de foc, inundații și hoți.
Peștele aduce prosperitatea, credință inspirată din povestea biblică a înmulțirii pâinii și peștilor.
O căsuță sculptată în lemn aduce armonie și înțelegere în cămin.
Inima simbolizează dragostea. Aceeași semnificație o are și un cerc roșu, gol în interior.
Monedele chinezești sunt mărțișoare importate, iar despre ele se spune că atrag banii.
Dragonul, un alt import, este simbolul puterii, înțelepciunii și fericirii.
Broasca țestoasă este și ea un mărțișor împrumutat de peste hotare. Este simbolul longevității și sănătății.
Tao (Yin-Yang) este un alt simbol din cultura orientală si înseamnă uniunea principiului feminin cu cel masculin, echilibrul.
Ziua de 9 martie era pe vremea copilărei mele și o sărbătoare a morților, când primeau de pomană nu numai măcinici, ci și fasole sleită, nuci, poame, alune. Se făcea o turtă mare, cu formă de om, cu gură, cu urechi și cu nas, dar orb pe care-l numeau „Uitata“. Aceasta se făcea pentru pomenirea morților care în timpul anului ar fi fost uitați, adică nepomeniți. Acest colac, Uitata, era jucat de copii în jurul focului ce se făcea în curtea gospodăriei, apoi era uns cu miere și mâncat.
La sate se fac mai multe feluri de mucenici, de făină de grâu, în memoria Sfinților. Aceștia sunt niște colăcei în formă de opt, care se mai numuesc, în diversele zone ale țării, măcinici sau mucenici (Muntenia și Dobrogea), „sfinți“ (Moldova) ori „brânduși“ (Banat). Unși cu miere și presărați cu nucă, mucenicii se coc în cuptor, în Moldova sau se fierb în apă, în Muntenia.
Micile forme din aluat au adesea chip de om, alteori Sfinții sunt modelați ca un porumbel sau ca o albină. Colacii se mai fac în forma cifrei 8, rotunzi, ca niște covrigei subțiri, făcuți special de 9 martie și reprezintă cununiile jertfei pentru Hristos, arătate deasupra capetelor celor 40 de mucenici.
După ce sunt sfințiți la biserică, mucenicii se împart pe la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morți, pentru belșugul viitoarelor recolte, dar și în credința că astfel oamenilor le va merge bine în acel an.
Pentru rodul livezilor și sporul casei, se ung ușile coșarelor și pomii din grădină cu zeama de la mucenicii fierți. Se zice că, în ziua de 40 de Sfinți, este bine a se da 40 de colaci și 40 de pahare de rachiu de pomană, crezând că rodește grâul și merg bine toate.
În această zi, gospodinele pot semăna straturile de ceapă și usturoi.
Se mătură casa, curtea, se curăță grajdul, iar gunoaiele se strâng în mijlocul curții și li se dă foc – focul Sfinților, peste care trec ai casei, ca să fie sănătoși și primăvara să vină mai degrabă.
La această dată se scoate plugul și se trage prima brazdă, obicei însoțit de un ritual special, stropirea plugului cu agheasmă, rostirea de urări, înconjurarea cu pâine și sare, ritual menit să aducă fertilitatea și să ocrotească viitoarea recoltă.
Dacă îngheață pământul, în noaptea de 8 spre 9 martie și încă 40 de nopți după aceasta, atunci toamna următoare va fi lungă și bogată, iar de nu, toamna va pica bruma devreme.
Din 9 martie, încep toate vrăjile, mai ales cele de luare a manei din câmp sau din casă, perioada culminând în noaptea de Sf. Gheorghe. Oamenii se apără de vrăji prin descântece.
Spre a feri casa de șerpi în restul anului, aceasta se înconjoară cu o cârpă aprinsă, zicându-se: „Ieșiți șerpi, fugiți departe, ca să intre sănătate!“ Potrivit tradiției, bărbații trebuie să bea în această zi 40 de pahare de vin, reprezentând sângele vărsat de cei 40 de sfinți – obicei păgân, combătut de preoții ortodocși, cu atât mai mult cu cât sunt restricții din cauza postului. V-am povestit doar câteva dintre tradițiile de primăvară, ca să vedeți cât de frumoase sunt și ce departe în timp își au rădăcinile obiceiurile românești.
Vă doresc sănătate!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *