Florile vindecă nu doar sufletul, ci și trupul

 

centaurea
Foto: arhiva Practic

Pe lângă efectul decorativ, de încântare a ochiului, unele dintre florile care își deschid bobocii luna aceasta în grădinile noastre au și proprietăți terapeutice importante. Voi încerca în cele ce urmează să vă dezvălui câteva din tainele farmaciei din grădina de flori.
Florile de trandafir, în special cele ale aromatului trandafir de dulceață, pot fi folosite și în scop terapeutic. Astfel din ele se poate extrage uleiul de trandafir, folosit pentru masaj, ca adaos la baie sau în lampa de aromoterapie, pentru efectul său relaxant nervos și muscular, dar și decongestionant și hidratant. Este cunoscut de mult efectul apei de trandafir folosită în cosmetică pentru proprietăţile ei hidratante, antiseptice, tonic-astringente, dezinfectante, decongestive, regenerante și de echilibrare a pH-ului pielii (arsuri, acnee, eczeme, herpes, piele uscată, păr friabil etc.). Gargara sau clătirea gurii cu apă de trandafiri poate fi utilă în afecţiuni inflamatorii bucale și faringiene (gingivită, amigdalită, afte bucale, faringite etc.) dar și în iritaţii oculare. Infuzia, maceratul la rece sau tinctura  din petale de trandafir este utilă în tratamentul hipermenoreei și dismenoreei, dar are și efect antidepresiv, anxiolitic,  antipiretic, antiinflamator, antiseptic, antiviral (pentru virusul herpetic și HIV), astringent şi antidiareic, împiedicând formarea litiazei renale.
Florile garofiţelor pot fi folosite sub formă de tinctură sau de infuzie cu efect depurativ și antiinfecţios, în cefalee, icter, răceli, gripă, dar și sub formă de cataplasme pentru infecţii cutanate herpetice sau microbiene.
Florile crinului alb, care înmiresmează toată grădina, pot fi utile în aplicaţii locale, sub formă de infuzie, cataplasme sau tinctură pentru efectul lor antimicrobian, hidratant, antiinflamator și cicatrizant în vindecarea rănilor sau arsurilor, infecţiilor cutanate, acneei, furunculozei, otitei externe, ameliorarea cearcănelor.
Din florile de iasomnie se poate prepara un ceai util în migrene, pentru îmbunătăţirea circulaţiei sangvine, prevenirea cancerului, tratarea stărilor depresive și astenice, calmarea stresului, a tusei, febrei, edemelor, durerilor articulare, reglarea tensiuniii arteriale, tratamentul obezităţii, dismenoreei și stimularea secreţiei lactate. Deoarece conţine o substanţă asemănătoare cu aspirina, se recomandă a fi consumat numai după masă, în cure de 2-3 săptămâni, fiind contraindicat gravidelor, persoanelor cu hipermenoree, gastrită hiperacidă sau ulcer gastroduodenal. În aplicaţii externe, uleiul de iasomnie are efect trofic cutanat.
Petalele bujorului de grădină și de munte se pot folosi în cantităţi mici ca adaos la ceaiurile pentru tuse, având și efect antitrombotic (pentru varice și hemoroizi), antiinflamator, sedativ, antispastic intestinal, antiherpetic, de reglare a ciclului menstrual (amenoree, dismenoree). Nu se administrează însă în sarcină și la copii. Extern sunt utile pentru tratarea dermatitei atopice și a durerilor reumatice.
Florile liliacului pot fi  utilizate sub formă de infuzie sau tinctură, cu efecte tonice, astringente, revulsive și de scădere a febrei. Uleiul din flori are efect antiinflamator, fiind util pentru masarea articulaţiilor în reumatism.
Petalele macului roşu de câmp se pot folosi sub formă de infuzie în afecţiuni respiratorii însoţite de tuse seacă și răguşeală. Acest ceai are, de asemenea, efect sedativ și antispastic, fiind util pentru stările de tensiune nervoasă și insomnie, dar și de stimulare a digestiei, antitumoral, antiviral (HIV) și uşor analgezic.
Albăstrelele (Centaurea cyanus) cresc alături de maci în lanurile de grâu. Dintre ele se folosesc numai florile de culoare albastră, nu și cele alb-roz. Din flori se prepară infuzie, decoct sau macerat la rece cu rol astringent, diuretic, antitusiv și calmant. Ceaiul conţine și principii tonic mare cu rol în dispepsie, în afecţiunile intestinale însoţite de diaree sau constipaţie, colici abdominale și pentru creşterea poftei de mâncare. Pe pleoapele cu riduri se pot pune cataplasme și comprese pentru tonifierea musculaturii, aplicaţiile externe fiind utile și pentru conjunctivite, eczeme, infecţii cutanate, tegumente uscate.
Florile de nufăr alb şi galben se usucă şi din ele se prepară infuzie sau decoct cu efect sedativ, antiinflamator intestinal (util în diaree) şi hipotensor. În aplicaţii externe, acest ceai are efect antiinflamator la nivelul pielii, compresele cu decoct fiind utile şi pentru pielea crăpată, uscată, arsuri şi eritem fesier. Gargara cu ceai de nufăr este utilă pentru efectul antiinflamator local în răceli, iar spălăturile vaginale pentru infecţii fungice şi microbiene locale.
Medic generalist
DR. MIRCEA RÂȘNOVEANU



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *