Ganoderma lucidum și efectul ei medicinal (I)

Cu toții ne dorim să fim sănătoși, tineri și în putere, iar pentru aceasta se pare că de mare ajutor sunt și unele suplimente alimentare, precum cele pe bază de Ganoderma. Despre efectele terapeutice ale acestei ciuperci ne-a vorbit doamna dr. ing. Ioana Tudor din București.

De unde provine și de când a început să fie folosită în scop terapeutic această ciupercă? 

Denumirea ei populară este în țara noastră „lingurița zânei”, numele japonez – reishi sau mannetake – înseamnă ciuperca nemuririi, iar numele chinezesc – Ling Qi, Ling Zhi sau Ling Chih (ciuperca spiritului) înseamnă planta tinereții. Este recoltată din păduri, de 4000 de ani în China și Japonia, fiind un simbol al sănătații, norocului și nemuririi. Ciupercile erau interzise populației de rând, erau apanajul claselor superioare, de aceea cei ce le recoltau erau plătiți în aur, iar celor ce le foloseau și erau prinși li se tăia o mână. În terapie se folosește Ganoderma roșie, care are un gust amar atât de puternic, încât este imposibil de acceptat în alimentație. Se recoltează în stadiul de tinerețe și are un gust mai puțin amar, dar și calități medicinale incomparabil mai slabe. Chinezii considerau că Ganoderma este „Regele miraculos al plantelor”. Era căutată pentru proprietățile sale medicinale ce îmbunătățeau capacitatea organismului de a se autovindeca.

Foto: arhiva personală

Câte specii sunt cunoscute?

Există aproximativ 2.500 de specii de Ganoderma în lume, iar numărul acestora creşte pe măsură ce oamenii de ştiință descoperă altele noi. Din 200 de specii de Ganoderma studiate, doar şase au o mare valoare terapeutică, acestea având culoarea roșie, neagră, albă, mov, galbenă și albastră și formă de creier, plămân, inimă, ficat, pancreas şi rinichi. Cea roșie este de cea mai bună calitate și cea mai studiată. Ganoderma lucidum este cea mai frumoasă ciupercă din lume. Când este tânără, are o nuanță de roşu chinezesc, galben deschis şi alb. Mai târziu dispar nuanțele de alb şi galben şi se transformă în roşu închis spre maro.

Caută și a doua parte a articolului!


dr. ing. Ioana Tudor, București

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *