Împărtășesc câteva din tainele goblenului

Virginia Hrehoreșen, loc. Vidra, jud. Vrancea

Dragi prieteni,

De data aceasta vă scriu despre goblen, la rugămintea unor cititoare cu care am luat legătura.

Goblenul are origini foarte vechi, provine din Franța și era foarte apreciat și răspândit sub formă de tapiserii. Astăzi goblenul are la bază criteriul artistic atât în compoziție cât și în culoare și este prezentat ca element decorativ în tablouri, pe mobilă, în vitrine, montat în dantele, perne de ornament, poșete, pudriere sau casete de bijuterii. Goblenul se lucrează pe o pânză specială, canavă, canafas. Pe canafas goblenul este foarte mărunt și deosebit de frumos. Ca material de cusut, cel mai bun este firul de muline.

Vă scriu câteva rânduri despre cum procedez eu pentru a lucra goblen. După ce cumpăr goblenul (eu lucrez numai după diagramă) studiez foarte bine planșele. Pânza pe care cos, o surfilez pe margini ca să nu se destrame în timpul lucrului. Pe un platou sau tavă de inox, așez în ordinea culorilor toate cartonașele cu muline, iar în fiecare cartonaș pun un ac, ca să nu mai trebuiască să schimb ața din ac de fiecare dată când schimb culoarea cu care lucrez. Cu toate că eu nu spăl goblenul, verific fiecare culoare dacă a ieșit în felul următor: fiecare fir din fiecare culoare îl umezesc și îl trec printr-o pânză albă. Dacă nu lasă urmă înseamnă că se poate eventual spăla goblenul. Lucrul acesta îl fac pentru că mi s-a întâmplat să lucrez la un goblen de Pitești, cu ață grena, am greșit, am descusut și pe pânză a rămas culoarea grena.

Următoarea etapă este așezarea pânzei pe gherghef, acesta trebuie să fie de mărimea pânzei care se va întinde perfect și se prinde cu piuneze, dar în același timp pe margini se atașează fâșii de hârtie care se vor prinde odată cu pânza. Folosesc numai pânza caroiată și astfel pe marginea ramei, pe hârtie, pot delimita pătrățele. Pe latura mai scurtă notez pătrățelele cu literele alfabetului, iar pe cea mai mare cu cifre. Același lucru fac și pe marginile planșelor cu diagrame. Hârtia are dublu rol: urmăresc mai ușor punctul când lucrez și marginea pânzei nu se murdărește. Totodată când lucrez, din când în când mă spăl pe mâini, pentru că în timp mâinile mai transpiră, se mai murdăresc și astfel fac ca goblenul să iasă curat și să nu fie nevoie să-l spăl.

Planșele le prind pe ramă cu clipsuri de păr și astfel am în față mereu planșa și pot urmări mai ușor punctele. Dacă planșele sunt mai mari, le împăturesc. Întotdeauna încep cu culoarea cea mai închisă și termin cu culoarea cea mai deschisă. Dacă goblenul este de mărime mică sau mijlocie, încep lucrul cu prima culoare închisă și lucrez cu ea tot goblenul. Apoi fac la fel cu celelalte culori.

goblen
Foto: Virginia Hrehoresen

Dacă goblenul este mare, nu îl voi monta pe o ramă mare pentru că îmi este foarte greu la lucru, și atunci caut o ramă mai mică, potrivită, dar va trebui să mut pânza o dată sau de cel mult 4 ori. Am grijă astfel ca pânza să fie bine întinsă de fiecare dată. La fel voi începe cu culoarea închisă și termin cu cea deschisă. Partea lucrată o acopăr cu o hârtie albă. Lucrul îl încep din stânga jos, apoi rotesc rama cu 180° și lucrez celălalt colț.

Firul gros de muline cu care cos, fiind format din 6 fire, îl tai foarte lung, scot un singur fir, îl dau în două și se formează o buclă și astfel la primul punct, trec acul prin buclă. La terminarea firului, pe dos îl trec printr-un rând lucrat. Așa fac (trasarea firului) atunci când îmi rămâne ață în ac și trebuie să lucrez în alt loc. Ghergheful îl țin în mâna stângă și acul în dreapta. Cu stânga controlez în timpul lucrului pe dos dacă ața nu s-a încurcat. Când termin de lucrat tot goblenul, controlez dacă au rămas puncte nelucrate.

Am avut cumpărate de mult multe goblenuri pictate, dar nu m-am putut obișnui să le lucrez, le-am preferat pe cele cu diagrame. Acestea pictate le-am dat doamnei Rodica Popa din Hunedoara, cu care am rămas prietenă. Am lucrat în jur de 200 goblenuri, și mai am peste 150 de lucrat cumpărate sau achizi­ționate de la diferite prietene sau cunoștințe. Am pungi întregi cu muline, puse pe culori. Nu cred că mai am timpul necesar de lucrat goblen, decât iarna, și în restul anului seara, deoarece mai am o mare pasiune, florile, care îmi ia foarte mult timp.

Am vreo 200-250 ghivece cu flori și tot mai cumpăr de la magazine, sau fac comandă la societăți sau de pe internet. Despre ele voi vorbi altă dată. Pentru coaserea goblenului (de altfel pentru orice activitate) îți trebuie multă pasiune, răbdare, ochi buni, timp. Pasiunea nu-mi lipsește, îmi place tot ce e frumos, indiferent din ce domeniu și lucrul acesta îl fac cu plăcere. Răbdare am pentru că simt că mă relaxez foarte mult. Ochi buni nu prea am, dar folosesc ochelari. Timp acum am foarte mult pentru că sunt la pensie, dar când aveam serviciu și 2 copii de crescut, mă minunez cum de făceam față și aveam timp și pentru goblenuri. Se vede că pasiunea face minuni.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *