Iubim și florile presate

Viorica Manta, Slobozia, jud. Ialomița

Viorica Manta

Dragă redacție,
Eu și prietenele mele citim cu plăcere revista Practic-Idei și comunicăm între noi noutățile aflate, discutăm cum românii au un izvor nesecat de imaginație practică, astfel încât pot transforma lucrurile din jur, aparent banale, în obiecte utile și frumoase.

Una dintre prietenele mele, Ana Maceasa, este o foarte pasionată cititoare a revistei și are colecția revistei începând cu anul 2005. Am prins curaj și am hotărât să împărtășim și noi cititorilor pasiunile noastre și chiar să cerem sfaturi altor cititori din țară.
Vă scriu despre pasiunea Anei pentru florile presate. Este vorba despre dragostea ei pentru flori, fie că ele sunt în grădină sau în ghivece. Zi de zi Ana își umple sufletul cu frumusețea și puritatea lor și totodată își revarsă asupra lor dragostea pentru ele și de aceea nu vrea să accepte că și florile mor. Ca să le prelungească viața și să se poată bucura de gingășia și fru­mu­sețea lor, Ana presează florile și le colecționează în albume. Iată cum procedează:
În fiecare anotimp alege flori care nu sunt foarte suculente și nici voluminoase, aflate la deplină maturitate. A constatat că cel mai bine se presează florile de grădină și mai puțin cele de câmp (cu excepția macului, care este absolut superb). Le învelește în șervețele de bucătărie și le pune între filele unei cărți, de preferință cu coperte cartonate, pe care o depozitează sub ceva mai greu. Din 2 în 2 zile trebuie schimbate șervețelele, pentru că altfel se dezvoltă mucegaiul. Presarea aceasta durează aproximativ 14 zile (depinde și de floare). Este bine ca depozitarea să se facă într-o încăpere în care aerul să nu fie foarte uscat, pentru că dacă se usucă și se presează prea repede, florile devin casante și se risipesc.
Prietena mea se străduiește cu atenție și migală ca florile să se preseze în așa fel încât să nu-și schimbe culorile, să rămână proaspete și vii. Florile presate devin parcă mai grațioase decât atunci când sunt proaspete, așa fragile cum sunt, parcă rămâne esența lor, sufletul lor.
Ana are sute de astfel de frumuseți grațioase presate: mușcate, trandafiri pitici, zambile, narcise, violete, lăcrămioare, multe, multe. La fel procedează și cu frunzele. Știți ce minunat arată frunzele presate de mărar și pătrunjel?
Acum încercăm împreună să confecționăm niște tablouri și felicitări cu ele, pe care să le dăruim celor dragi. Cine are și alte idei despre cum să valorificăm această „comoară” a prietenei mele, le acceptăm cu plăcere. Mulțumim tuturor!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *