Motănelul Gheruță ne-a arătat cât este el de vrednic

pisoi
Foto: Dana Geauca

Dana Geauca, Caracal, jud. Olt

Dragă redacție, Mulțumesc pentru publicarea articolului meu în numărul 3/2013 la rubrica „Plante: remedii naturale”, și pentru premiul acordat.
De data aceasta, vă scriu despre un pisic apărut în viața prietenei mele cele mai bune. O vizitez foarte des pe prietena mea, Aurelia. Înainte de sărbătoarea Crăciunului, la subsolul blocului în care locuiește aceasta a apărut, nu se știe de unde, un pisoi mic, slab, în culori alb-negru. Eu, având pisică și fiind iubitoare de animale, i-am spus imediat prietenei mele că este un pisic jos și am stabilit de comun acord să-l luăm în apartament la ea, să îl țină la căldură câteva ore până seara, apoi să-l lăsăm în holul blocului, la ușa subsolului, așa a vrut Aurelia. Motănelul, căci s-a dovedit a fi băiețel, a fost tare încântat când l-am luat în brațe și l-am dus sus, a mâncat cu poftă, apoi, simțindu-se foarte bine la cald comparativ cu frigul de jos, a adormit preț de câteva ore torcând continuu. Din ziua aceea nu a mai plecat de la blocul prietenei mele. Eu mergând foarte des la ea, îl găseam de fiecare dată ori jos și urca împreună cu mine la masă, ori era deja la Aurelia. Pe zi ce trecea, s-a împlinit la trup, micuțul fiind foarte slab când a apărut. Deoarece în permanență avea obiceiul să își ascută gheruțele, l-am botezat Gheruță. Pentru că eu mănânc de multe ori împreună cu prietena mea, motănelul s-a obișnuit să consume din tot ce mâncam noi: ciorbă, cartofi prăjiți, orice. Nu este pretențios la mâncare, dar, bineînțeles, i-am mai dat și bobițe speciale pentru pisici, cumpărate de la farmacia veterinară. Deoarece Aurelia nu a acceptat să îl țină permanent în apartament, decât doar câteva ore, iar el dormea în frig la ușa subsolului, dar în interiorul blocului, i-am adus de acasă câteva hăinuțe groase pe care nu le mai purtam și i-am amenajat un mic culcuș călduț care să-l mai ferească de frig și să-i asigure un pic de căldură până va trece iarna. Când s-a făcut mai măricel, a vrut să ne arate cât este el de vrednic și într-o zi, a prins un șoarece și l-a adus tocmai de la subsol până la etajul 2 unde stă prietena mea și l-a depus pe preșul de la intrare. Pe noi ne-a amuzat foarte mult această întâmplare, îl îndrăgim foarte mult pe Gheruță și el pe noi. Vreau, în perioada următoare, să-i dau și lui pastilă pentru deparazitare, așa cum procedez cu pisica mea, Negruța. Ei îi dau la trei luni această pastilă, topesc o jumătate de pastilă într-o lingură de apă caldă, apoi trag lichidul într-o seringă de unică folosință și i-o dau pe guriță, așa i-o administrez. Cealaltă jumătate, în același mod, i-o dau peste două săptămâni. Repet la trei luni tratamentul preventiv. Pe viitor, sper să-i putem găsi lui Gheruță o familie care să-l adopte și să aibă grijă de el, să-l iubească, eventual undeva la curte să-l ia un iubitor de animale, sau chiar într-un apartament de bloc, dar să stea permanent acolo. Dacă nu vom găsi pentru el un cămin, noi două vom avea grijă de el în continuare, pentru că ne este tare drag. Vă doresc numai bine și multe bucurii!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *