Năvodari „oaia neagră” a litoralului românesc

Robert Codescu

Dragi cititori,
Deoarece simt că v-am stârnit interesul cu acest titlu de tabloid, haideți să încep să vă povestesc cum stau lucrurile cu „oaia neagră”, un loc cu mai multe lucruri de oferit decât ați putea crede.

La Năvodari am ajuns prima oară în …1977 în tabăra de copii, însă nu am de gând să vă povestesc acum ce s-a întâmplat acum 35 de ani, ci vă etalez câte ceva din incursiunile făcute aici mai de curând. Aşa că haideți, împreună, să o luăm uşurel şi pe etape şi capitole ca să vedem de ce ați merge la Năvodari.
Trecut: prima atestare documentară a Năvodariului apare încă din anul 1421 în timpul stăpânirii Imperiului Otoman, sub denumirea de Caracoium (nume derivat din cuvintele turceşti kara şi koyum, care se traduc prin oaia neagră) denumire care va deveni ulterior Carachioi (de la cuvintele turceşti kara şi koy, însemnând în traducere liberă „satul negru”). În secolul al XX-lea, prin anul 1927 denumirea satului Carachioi este schimbată cu aceea de Năvodari, iar după numai cinci ani, la 15 august 1932, localitatea este recunoscută comună. După cel de-al doilea război mondial începe dezvoltarea industrială a Năvodariului, apar U.S.A.S. (Uzina de Superfosfat şi Acid Sulfuric), după care Combinatul Petrochimic Midia-Năvodari, iar din explozia demografică rezultată, Năvodariul este, prin Legea 2/20 decembrie 1968, declarat oraş, Canalul Midia-Năvodari şi ecluza de aici sunt, de asemenea, factori care duc la creşterea economică şi demografică aici în localitate. Urmează înființarea celei mai mari tabere de vară pentru pioneri şi şoimi ai patriei, din România. Evenimentele din decembrie ’89 au mutat centrul atenției mai la sud spre municipiul Constanța, mai exact în stațiunea Mamaia. Pe măsura dezvoltării acestei stațiuni, Năvodariul intră, uşor uşor, într-un con de umbră.
Prezent: de câțiva ani oraşul Năvodari reuşeşte să se revigoreze şi să renască precum pasărea Phoenix, devenind o alternativă tot mai viabilă la sudul din ce în ce mai aglomerat şi sufocat. Autoritățile locale încep să conlucreze, iar din parteneriatele făcute, încep să apară elementele de infrastructură pentru un turism de calitate. Băncile încep să-şi deschidă tot mai multe agenții şi sucursale aici, agenții economici se reorientează către Năvodari şi investitorii îşi redirecțonează investițiile către acest frumos oraş. Ştiu, aveți perfectă dreptate, vreți să vă dau o listă cu motivele unei vizite la Năvodari, aşa că haideți să vedem ce …vedem:
Geamia musulmană – construită relativ de curând, în anul 2006, o dovadă în plus că aici, în Năvodari există o comunitate musulmană activă;
Lacurile Siutghiol şi Taşaul, ce străjuiesc oraşul, adevărate paradisuri pentru pescarii amatori şi/sau profesionişti;
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu – asta deoarece unele legende şi izvoare istorice vorbesc despre faptul că domnitorul şi-ar fi luat armăsarul de la o herghelie de aici din Năvodari;
Parcul Ion Dobre – o oază de verdeață şi linişte în apropierea mării. Denumit astfel în memoria celui ce a fost viceprimar (1992-1996) şi primar (1996-2000) al oraşului Năvodari;
Biserica Fericitul Ieremia Valahul – între comunitățile catolice ale Arhidiecezei de București, Parohia Romano-Catolică Năvodari este una dintre cele mai tinere, iar această biserică vine ca o recunoaştere a acestei comunități;
Biserica Lipovenească – este o biserică ortodoxă de rit vechi cu o arhitectură spectaculoasă, ridicată imediat după Revoluția din 1989, mai exact undeva în primăvara anului 1990;

Robert Codescu

Statuia Pescarul – în centrul oraşului Năvodari, un pescar într-o barcă aflată în largul mării, o stilizare artistică a principalei caracteristici maritime de-a lungul anilor a localității;
Stadionul Săgeata – momentan echipa oraşului evoluează în Liga a doua, iar stadionul cunoaşte îmbunătățiri de la un an la altul. Spun momentan, deoarece în recent încheiata ediție de campionat echipa a dat bătaie de cap tuturor pretendentelor încheind pe locul 4 cu pretenții de promovare. Ce va fi în viitor vom vedea la anul.
Fântâna arteziană cu delfini – o superbă îmbinare de artă, apă şi lumină, poate una dintre cele mai spectaculoase fântâni arteziene de pe întreg litoralul românesc (mai ales seara când intră şi luminile colorate „în acțiune”);
Teatrul de vară Laurențiu Duță, complet renovat şi retehnologizat, numit astfel după compozitorul, textierul şi interpretul, fost membru al trupei 3 Sud-Est născut chiar în acest oraş;



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *