Obiceiuri din Transilvania

@ Viorica Axinte, com. Părău, jud. Braşov

Viorica Axinte, vacanta, Rupea, etnografic-interior sasesc
Viorica Axinte

Dragi cititori,
Eu intru în toate muzeele pe care le întâlnesc în excursii. Aflu lucruri inedite despre stramosi, obiceiuri, culeg modele de cusaturi vechi. Va prezint Muzeul etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, judeţul Braşov. Acest muzeu a fost renovat anii trecuţi, este foarte bine structurat, luminos şi primitor. Poartă numele uneia dintre cele mai marcante personalităţi a zonei Rupea, un învăţător neobosit, folclorist şi etnograf care a colecţionat aproximativ 8.000 de piese cu valoare etnografică. Pe pereţi sunt panouri cu informaţii şi fotografii din diferite perioade
de dezvoltare a oraşului Rupea. Muzeul este structurat pe ocupaţiile de baza ale populaţiei din zona: agricultura, creşterea animalelor, olaritul, ţesutul, dar prezintă şi portul şi interiorul casei ţăraneşti. În apropiere de Rupea, la Draueni, se practica olaritul şi s-au descoperit vase din lut, farfurii şi cani de vin din secolele
XVII-XVIII, caracterizate prin decorul floral în albastru-cobalt, aplicat cu pensula, apoi smalţul transparent şi arderea în cuptor. Olarii sai au produs şi o gama variata de cahle ornamentate, minuţios facute. Deoarece Oltul trece prin apropierea satelor Raco, Bogata, Hoghiz, Fântana, Ungra, aici se practica pescuitul. Unii pescari foloseau o barca simpla numita „cin”, atât pentru pescuit, cât şi pentru a putea trece persoane de pe un mal pe altul al râului. Sunt prezentate interioare de locuinţe româneşti şi saseşti. În locuinţa româneasca, în camera
buna o piesa de mobilier impozanta este patul înalt, împodobit cu ţesaturi, semn al harniciei femeii. Alte obiecte de mobilier sunt: lada de zestre, masa cu scaune cu spatar, cuierele cu farfurii pictate într-o singura culoare. Tinda are rol de bucatarie, aici fiind cuptor pentru pâine şi vatra. În spaţiul de locuit al saşilor gasim patul înalt, cuierul cu cani şi farfurii din lut, dar şi masa cu lada şi bufetul pentru vase. La etaj exista o sala dedicata lui Gheorghe Cernea, unde gasim atelierul lui de lucru, biblioteca şi vitrine cu publicaţii vechi sau scrierile personale. 

Viorica Axinte, vacanta, Rupea, etnografic lada pictata
Viorica Axinte

O camera este rezervata bacaniei lui Michael Falk, ramasa pâna astazi în amintirea localnicilor, cu obiectele specifice: cântarul, borcanaşele cu bomboane, pungile de hârtie, covrigii înşiraţi pe sfoara etc. Un obicei bine reprezentat în muzeu este acela al nunţii. Nunta ţărăneasca trebuia sa aiba călăraşi, feciori ce purtau pe umeri un batic roşu cu franjuri. Unul dintre ei purta un steag din batice colorate, cu un manunchi
de busuioc şi panglica tricolora. Mireasa şi mirele aveau costume deosebit de frumoase. Gateala capului la mireasa se numeşte „borta cu peuni” şi consta din doua şiruri metalice, cu aplicaţii frumos lucrate, aşezate ca un cerc, având în spate prinse pene de pauni. Aceste cununi erau costisitoare şi se foloseau la nunţile familiilor mai avute. Ceremonialul nunţii este ca o poveste, care are la final un gest  simbolic. Soacra mica îi înmâneaza mirelui pintenul cu trei braţe, simbolizând naşterea, casatoria şi moartea. Un alt obicei este Sarbatoarea coroanei (cununii), ce se ţine de Sf. Petru şi Pavel (29 iunie), când se ridica o coroana mare
formata din frunze verzi de stejar şi flori. Este un ritual agrar menit sa asigure bogaţia recoltei. În zona se afla şi alte obiective turistice frumoase, aşadar vizitaţi-le!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *