Orice bucățică de teren aduce venit dacă este bine lucrată

ceapa verde
Foto: arhiva Practic Idei

Victorița Diaconu, loc. Orlești-Silea jud. Vâlcea

Dragii mei prieteni,
Bine v-am regăsit. În această scrisoare vă spun ce fac eu în grădina de legume ca să fie plină de roade, pe lâgnă faptul că muncim încă de toamna pentru recoltele din anul următor.
Toamna, după ce cade bruma și în grădină, nu mai putem ține nimic, adunăm tot ce-a rămas (lujeri de la roșii, fasole, ardei, castraveți), aracii de la roșii și fasole. Greblăm resturile și le punem într-un loc unde vom face îngrășământ pentru anii următori. Soțul sapă cu hârlețul grădina cu brazde cât mai mici. Eu mărunțesc două parcele mici unde pun salată și arpagicul mare, care va fi bun pentru ceapa verde în primăvară, iar pe o parcelă pun lobodă și sămânță de pătrunjel de frunze, cimbru și mărar.
Primăvara timpuriu pun mazăre. Semințele de roșii le sădesc sub sticle de 2,5 l  (tăiate) cu dopul în sus.
După ce soțul termină de săpat tot terenul, din 3 în 3 ani punem bălegar ros (putred), adus de la o familie care are multe capre, îl împrăștiem cât mai uniform, când pământul este înghețat ca să avem și rezultate. În primăvară, când timpul se încălzește și este tocmai bun pentru însămânțat, ne organizăm și începem treaba, dar numai după ce-mi fac un plan bine stabilit. Știu cu precizie ce am avut cultivat cu un an înainte, pe fiecare metru de pământ. Așa cum am învățat din revistele Practic-Idei, așez legumele după vecini favorabili sau nefavorabili.
Pământul, fiind degerat și îngrășat, se mărunțește bine, iar răzoarele mele arată chiar ca din revistă (îmi pare rău că atunci când am însămânțat nu aveam film în aparat ca să pot face poze). Pun în grădina mea de la pătrunjel, mărar, leuștean, schinduf, cimbru, salată căpățână, lobodă, ștevie (dragavei) până la gălbenele. Pe marginea răzoarelor am sădit și câteva fire de gălbenele, care sunt atât de necesare în familie pentru ceaiuri dacă apar diferite boli. Pun roșii, castraveți, morcovi, păstârnac, ardei gras și iute, sfeclă roșie, ridichi de lună, fasole de arac, ridichi negre pentru iarnă și vinete.
Răsadul de varză timpurie, de obicei îl cumpăr, dar pe cel de toamnă mi-l fac eu. Pe răzorul unde pun ceapa verde, plantez pe margine cepe mari care fac sămânța pentru arpagicul de anul viitor. În fiecare an îmi fac singură și sămânță de ceapă, și arpagic.
Ceapa verde pentru consum nu o smulg la rând, ci din loc în loc, câte 3-4 fire și pun semn un băț în acel loc și tot așa de fiecare dată, iau din locuri diferite până fac 20-30 de bețe (semne), apoi în acele locuri pun varză de toamnă, chiar din luna mai, ca atunci când varza timpurie se termină, cea de toamnă (pusă mai devreme) să fie aproape învelită. Așa am tot timpul varză învelită (cu căpătână).
Acum vreo 3 ani, am cumpărat din piață fasole grasă de arac cu bobul alb. Sădesc în grădină din 3 în 3 săptămâni, câte 20 de tufe de fasole, ca să am tot timpul teci de fasole crude. Pe cele care îmbătrânesc, primele de jos, le las pentru recolta din anul următor, iar pe celelalte le pot consuma boabe. Dacă bobul ar fi negru, maro, ori pestriț nu ar fi prea plăcut la mâncare, ca aspect.
La fel procedez și cu ceapa pentru iarnă, smulg din locuri diferite 2-3 cepe și pun semne, în locul cepei pun semințele de castravete cornișon pentru conserve de iarnă. Când termin de scos ceapa în iulie, deja castraveții mei sunt aproape înfloriți.
Castraveții de primăvară, pentru consum, îi pun la început de aprilie, pe 10-12 ale lunii, în cuiburi și întind folie de nailon peste semințe pentru a menține pământul cald și umed. În cel mult 10 zile, castraveții sunt răsăriți, iar dacă mai este frig, pun sticle peste plante. Când apar funzele adevărate, răresc, las câte 3 fire în cuib, pun la fiecare cuib îngrășământ natural și fac un cuib mare, ca să nu mai fie nevoie să ud. Înfig araci în formă de piramidă și dirijez lujerii legați de araci.  După ce cresc cam 4-5 frunze pe tulpinile de castraveți, le ciupesc vârfurile ca să dea copili cu rod.
La toate legumele mele din gădină pun numai în­­grășământ natural, nu folososim nimic chimic. Terenul fiind bălegărit nu trebuie să pun îngrășământ la ceapă, la fasole pun gunoi de păsări  macerat mai gros, iar soluția o torn la flori. La ardei, vinete, roșii, varză și castraveți pun la fiecare fir, de jur împrejur pe niște șănțulețe, câte o cănuță, apoi mușuroiesc în cuib pe fiecare în parte, așa se menține umezeala la rădăcină și nu mai este nevoie să ud des, iar îngrășământul ajunge la rădăcina plantei.
Până în luna mai, am dat prășit o dată varza timpurie, roșiile timpurii, la fasole am pus araci, la amândoă am adunat buruiana. La ceapă doar smulg buruienile cu mâna, nu prășesc.
Am răsadul de varză de toamnă gata pentru plantat, iar pe la începutul lui august am varză, exact când cea timpurie se termină.
Răsadul la roșii este gata pentru rărit. Cele timpurii sunt înflorite, le-am legat deja pe araci și le-am pus îngrășământul natural. Și la ardei, și la vinete am pus îngrășământ, dar urmează să mai pun o dată și gata.
Dragi cititori, nu lăsați să se risipească îngrășământul atât de prețios de la găini și curci. Îl puteți folosi și la flori, și la legume, în grădină. Este natural și foarte bun, este de preferat în locul îngrășămintelor chimice, care nu fac decât rău organismului nostru. Dragii mei, folosiți cu încredere îngrășământul natural de la păsări, care pus în urma ploii, ori după ce ați udat bine plantele și apoi ați mușuroit, ne ajută să avem o grădină plină de recolte frumoase și sănătoase.
Contra manei eu stropesc roșiile, vinetele, castraveții și arderii cu piatră-vânătă (sulfat de cupru) cu var. La noi este zonă viticolă, cu vii multe care trebuie stropite la fiecare 8-10 zile până în august, așa că de câtre ori stropim via aplicăm un tratament și legumelor în grădină, aproape săptămânal și nu prea am avut probleme cu mana. În plus zeama bordeleză (soluție făcută cu piatră-vânătă), nu este toxică.
Orice bucățică de pământ, cât de mică, dacă este bine gospodărită aduce venituri mari în orice familie, numai că trebuie să muncești cu drag și puțină voință. Doresc multă sănătate și putere de muncă cititorilor și celor din redacție.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *