Pisica Lola cu ochi verzi, partea I

www.pixabay.com
www.pixabay.com

Sonia Miclescu, Bucureşti

Stimată redacţie,

De când mă ştiu, iubesc foarte mult animalele şi mă bucur să am grijă de ele. Locuiesc la bloc unde este foarte greu de crescut un animal care necesită îngrijiri speciale şi puţin mai multă atenţie. Dar am avut pisică!

Mi-am dorit dintotdeauna un câine, dar am realizat că este imposibil, deoarece trebuie scos afară de câteva ori pe zi, lucru imposibil pentru mine şi fiica mea. Eu lucrez şi am un program care îmi ocupă aproape toată ziua, iar fiica mea merge la facultate şi are şi un job part-time.

Într-o zi fiica mea a adus acasă pisica aceasta gri cu dungi şi cu ochişorii verzi, motivând că i-a dăruit-o colega ei. Ştiind că mă împotrivesc să ţinem pisica în casă, m-a rugat, m-a implorat cu lacrimi în ochi să adoptăm micuţa creatură. Am acceptat cu greu să primesc pisica în casă, văzând cât de mult suferea fiica mea să o refuz. Mi-a sărit de gât foarte fericită de decizia mea.

Am spălat pisicuţa, am controlat-o de purici şi i-am ales imediat un nume, Lola. Am întrebat-o pe fiica mea cum i-a venit în minte acest nume şi am primit explicaţia aşteptată, pe care o puteţi citi aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *