Pisicuța Amber și mămica ei adoptivă

feline in iarbă
Foto: Dana Geauca

Dana Geauca, loc. Caracal, jud. Olt

Dragă redacție, Vă mulțumesc pentru publicarea articolului meu în nr. 7/2013 și pentru premiul acordat.
În urmă cu mai multe săptămâni, lângă un bloc din cartierul unde locuiesc, au apărut 3 pisici: o mămică și doi pui. Le-am văzut întâmplător, mămica era tigrată, iar cele două pisicuțe erau: una neagră și cealaltă alb cu portocaliu, amândouă având aproximativ o lună și jumătate. Le-am îndrăgit din prima clipă, eu având-o pe Negruța, îmi sunt dragi toate pisicile. Deoarece aveam drum mereu prin fața acelui bloc, mergând la cumpărături sau în altă parte, în fiecare zi aveam la mine bobițe sau altceva de mâncare și mă opream la ele, le hrăneam și le lăsam și vas cu apă. Există în acel bloc și o femeie în vârstă, foarte cumsecade, care avea și ea multă grijă de ele. Pe unul dintre pui, cel alb cu portocaliu, l-am văzut doar o zi, ulterior aflând că a fost luat de cineva căruia îi plăcuse mult. Din acel moment au rămas doar puiul negru și mămica lui. Spre surprinderea mea, am aflat de la una dintre doamne că micuța neagră nu era puiul natural al pisicii, era adoptată, fusese aruncată de cineva acolo, iar pisica-mamă a adoptat-o. Din momentul în care i s-a luat puiul alb, ea și-a răsfrânt toată dragostea de mamă și grija spre cea neagră. Am văzut cu ochii mei cum o apăra de câini, cum o ocrotea și avea grijă de ea, cu toate că nu era puiul ei natural. Când cineva se apropia și încerca să pună mâna pe Amber (așa am botezat-o pe micuța neagră), ea riposta și o ferea de orice pericol. Pe un câine care a încercat să se apropie de Amber, mama ei l-a atacat imediat, sărind în spatele lui, zgâriindu-l și îndepărtându-l. Peste tot micuța Amber era cu mămica ei adoptivă, care o iubea și o apăra de orice pericol. Poate faptul că îi fusese luat puiul natural a determinat-o să își răsfrângă toată dragostea către cel adoptiv. Chiar și când i-a fost luată cea albă, ea a zgâriat-o pe femeia care a luat-o. Când le dădeam mâncare, mă apropiam cu grijă de ea și Amber, ca să nu aibă impresia că sunt un pericol pentru micuța ei, probabil că mi-a simțit sufletul pentru că a început să mă lase să o mângâi și torcea, semn că nu vedea în mine un pericol pentru Amber. Am admirat această pisică-mamă pentru modul în care își iubea și își apăra puii, dar mai ales pentru cum a adoptat-o pe Amber, nefiind a ei. Din păcate, niște vecini răi au luat pisica tigrată și au dus-o la marginea orașului. Nu știu cu ce îi deranja, însă răutatea lor m-a întristat nespus de mult. Așa că micuța Amber a rămas fără mamă pentru a doua oară, dar avem noi grijă de ea, eu și femeia în vârstă, cu toate că ea este sperioasă. Stă mereu în grădinița din fața blocului și, cu grija noastră, va crește mare cu siguranță. Vă doresc numai bine și multe bucurii!



One thought on “Pisicuța Amber și mămica ei adoptivă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *