Pregătirea plantelor pentru iernat, o etapă importantă

crizanteme mici
Foto: arhiva Practic Idei

Ioana Preda, București

Dragi prieteni,
Vă trimit un material despre pregătirea plantelor pentru perioada de iernat.
Pregătirea pentru perioada de iernat, respectiv perioada de repaus, constituie o operație foarte importantă. Ținând cont de toți factorii de mediu, în etapa premergătoare stării de repaus, se va asigura plantelor rezistența necesară pe tot parcursul perioadei de iernat, astfel pregătirea pentru iernat se începe încă din luna august. Toate plantele, fără excepție, vor fi ținute în aer liber atât ziua cât și noaptea.
Udatul se va aplica normal. Începând cu luna septembrie, se reduce cantitatea de apă administrată plantelor, operația efectuându-se spre prânz. În zilele mai răcoroase se va reduce complet udatul. În luna octombrie, udatul se reduce aproape complet, iar zilele sporadic însorite sau mai calde să nu fie considerate momente prielnice pentru udat, deoarece plantele vor porni în vegetație, iar bobocii abia formați nu vor mai avea timp să înflorească, fiind pierduți. În plus, creșterile în această perioadă sunt anemice, plantele nedispunând de întregul complex de factori necesari unei dezvoltări normale.
Plantele vor fi ținute, în contiuare, în aer liber, pentru a fi călite, chiar până la primele brume de toamnă, la sfârșitul lunii octombrie, începutul lui noiembrie. Nu trebuie să ne grăbim să adăpostim plantele pentru iernat. O călire bine condusă toamna, va feri plantele față de gerurile de scurtă durată, de obicei de dimineață. Chiar dacă temperatura scade sub zero grade Celsius, plantele nu vor fi afectate dacă sunt acoperite (sub streașină sau șopron).
Dacă plantele au fost afectate de ger, ele nu trebuie introduse la căldură, ci la un loc răcoros și apoi, treptat, se vor readuce în locul de iernat. Spre sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie, în cazul unor toamne mai lungi, plantele pot fi introduse la locurile amenajate special pentru iernat.
Se verifică ghivecele pentru a evita introducerea, odată cu acestea, a unor dăunători (larve, insecte, melci). Dacă la unele plante s-au observat anumite anomalii de creștere, este necesară verificarea plantei și, în mod deosebit, a sistemului de rădăcini. Pentru aceasta, se scoate cu atenție planta din ghiveci și se examinează balotul de pământ și rădăcinile. În caz că nu se observă nimic, se reintroduce cu atenție în ghiveci, fiind posibilă o stagnare normală de creștere a plantei.
Dacă se observă rădăcini putrezite, cauzate de unele udări prea abundente, acestea se curăță cu atenție, se pudrează cu praf de cărbune, iar după câteva zile pot fi păstrate în lădițe cu nisip până la primăvară, când vor fi plantate normal.
În cazul în care putrezirea a afectat și coletul sau tulpina, este mai bine să distrugeți planta deoarece ar deveni un focar de infecție pentru celelalte plante.
Ghivecele cu plante care au fost cultivate direct în brazdă, se vor scoate cu cel puțin două săptămâni înainte de introducerea lor în camerele de iernat, fiind necesară eliminarea excesului de umiditate, existând pericolul apariției mucegaiului sau a putrezirii. Este strict obligatorie verificarea fiecărui vas în parte, în mod deosebit depistarea melcilor, ușor de observat după urmele pe care le lasă pe vas.
Se recomandă o grijă deosebită în timpul mutării plantelor, pentru a nu dizloca balotul de pământ, a nu răni plantele, aceste răni constituie permanente focare de infecție. Plantele cultivate direct în teren se scot cu atenție, pe scânduri de lemn, de preferat cât lungimea plantei și ceva mai late. Se scutură ușor de pământ, rămânând numai pământul legat de rădăcini, depozitându-se în picioare sau rezemate de peretele camerei. În cazul în care planta depășește înălțimea camerei, se poate depozita și culcată.
Iernatul plantelor tinere se face în condiții mai deosebite. Una dintre condițiile pricipale este cultivarea lor sub cerul liber, fără umbrire pe toată perioada verii. Perioada de călire și fortificare se va aplica treptat, ca și la plantele mature. Udatul se va reduce treptat, ca și la plantele mature, astfel încât în luna decembrie să fie complet.
Pe timpul iernării, temperatura trebuie menținută la 6-10 grade Celsius, iar mediul ferit de praf și curenți reci. Odată cu primele raze calde ale primăverii, plantele vor reintra în vegetație. Se recomandă o mare atenție la cantitatea de apă ce se administrează plantelor, reînceperea udatului făcându-se ponderat, cu cantități foarte reduse de apă. Un exces cât de mic în această perioadă poate provoca distrugerea sistemului de rădăcini și așa foarte puțin dezvoltat, și, în final, pierderea plantelor.
Doresc colectivului redacțional multă sănătate și putere de muncă!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *