Regina toamnei, crizantema

Petrea Chiru
Petrea Chiru

Stimată redacție,
Crizantema şi-a câştigat de multă vreme renumele de „regină a toamnei” . Diferită ca mărime, culoare şi formă a florii, planta este specifică acestui anotimp, fiind o plantă de zi scurtă. Este nepretențioasă şi se îngrijeşte foarte uşor. Genul Chrysanthemum numără peste 150 specii şi aparține familiei Compositae.

Petrea Chiru, Galați

Este perenă (trăieşte mulți ani) şi se cultivă atât în grădină cât şi în ghiveci. Creşte sub formă de tufă, înaltă de 30-90 cm, iar pentru susținerea celor înalte  este nevoie de un tutore. China şi Japonia o cultivă de peste 3.500 de ani, dar Europa doar de 200 de ani. Prima țară în care a fost adusă a fost Olanda. A urmat Franța şi mai apoi a cucerit întreaga lume. Crizantema, care în greceşte înseamnă „floare de aur”, are în cultură câteva specii, principalele fiind C. indicum (originară din Japonia) şi C. sinensis (din China). Acestea au stat la baza obținerii de hibrizi sub numele de C. hortorum (de grădină).
Inflorescența numită calatidiu are 2 feluri de flori. Flori centrale tubulare (din 5 petale unite) înconjurate de flori ligulate, marginale. Ligula este formată din 3 petale concrescute. Priviți cu atenție o asemenea „petală” şi veți observa cele 3 petale unite. Această ligulă poate fi dreaptă, curbată, creață, tubulară, lată ori îngustă. Culoarea este diversă, mai puțin albăstrui. Floarea poate fi unicoloră sau combinată. Dacă ați văzut crizanteme albastre, ele au fost obținute folosind alaun (piatră acră + sulfat dublu de aluminiu şi potasiu) sau un colorant chimic albastru, după o anume tehnologie. Crizantema preferă locurile luminoase şi iubeşte apa, dar nu în exces. Trebuie ferită de soarele amiezii, dar înfloreşte bine cu lumină solară dimineața ori seara. În privința temperaturii are cerințe diferite în timpul vegetației. Până la apariția bobocilor are nevoie de 20-25 grade Celsius, după care temperatura trebuie să scadă la 15-16 grade Celsius. Înflorirea durează 6-8 săptămâni.
Înmulțirea se face foarte uşor prin despărțirea tufei şi drajoni (lăstari crescuți pe rădăcină). Se înmulțeşte şi prin butaşi de tulpină, lungi de 10 cm cu 4 perechi de frunze plantați în turbă la 20 grade Celsius şi umiditate relativă. Înrădăcinează în 2-3 săptămâni şi vor fi plantați apoi în pământ fertil şi permeabil (pământ de grădină, nisip şi turbă). Pentru a obține flori mari, crizantemele propriu-zis se bobocesc. Se opreşte doar un boboc (nu primul, cel de vară), ceilalți se îndepărtează, astfel ca o tulpină să aibă doar o singură floare.
Spre deosebire de acestea, tufănelele sunt crizanteme cu tufă foarte ramificată, cu flori numeroase şi mai mici. Li se ciupeşte vârful tulpinilor când au 20 cm, de 2 sau 3 ori pentru a ramifica cât mai mult şi nu se bobocesc. Pentru că înfloresc la sfârşit de octombrie, de Sf. Dimitrie, se mai numesc şi „dumitrițe”. Toamna târziu cele din grădină se acoperă pentru a le feri de brume şi temperaturi sub 0 grade Celsius, iar peste iarnă se scurtează la 10 cm de sol şi se acoperă cu resturi vegetale. Cele din balcon se scurtează la 10 cm după ce florile s-au trecut. Crizantemele mele sunt procurate din comerț cu 5 ani în urmă, una singură, cea galbenă este de grădină.

Petrea Chiru
Petrea Chiru

Crizantemele de ghiveci sunt C. morifolium şi aveau la cumpărare 25-30 cm înălțime. Începând cu anul al doilea au crescut înalte de 70-90 cm. Nu le ciupesc vârful şi nu le bobocesc. Vara le feresc de soarele arzător, iar toamna au soare direct doar seara. Înfloresc la sfârşitul lui octombrie, până la începutul lui decembrie. În fiecare an cresc noi drajoni care vegetează peste iarnă. Îi ud puțin şi rar ca pământul să nu se usuce, niciodată în exces pentru a nu putrezi rădăcinile. Când se în-
desesc se transvazează.
N-am făcut acest lucru până acum, dar urmează. Începând din primăvară le ud mai mult şi le fertilizez la 2 săptămâni, după udat. Vara, udatul se face seara. Am 4 soiuri, cele mai frumoase sunt cele „tip margaretă” şi „pană de gâscă”, dar nici cele „pompon” galben şi cărămiziu nu sunt mai prejos. Nu am avut probleme decât cu musculițele negre şi cenuşii pe care le-am rezolvat cu insecticid din comerț conform cu instruc-țiunile producătorilor. În altă ordine de idei, vă reamintesc că această plantă ornamentală este şi una alimentară şi medicinală. Astfel, petalele care au potasiu, zinc, magneziu dau un gust deosebit omletelor, ciorbelor, salatelor şi ghiveciurilor. O specie de crizantemă comestibilă se cultivă şi astăzi în China. De asemenea, mirosul specific îm-
prumutat mâncărurilor, face din ea o plantă-condiment. Ca plantă medicinală, o infuzie dintr-o ligurință de petale peste care se toarnă 250 ml apă fierbinte, are efect diuretic. O vază cu flori de crizantemă (tufănele) în cameră, va combate insomnia. Şi, foarte curios, din crizantemă se fabrică un insecticid ecologic.
Închei făcându-vă cunoscut că de 10 ani, în fiecare toamnă, în octombrie, la Complexul Muzeal de Ştiințele Naturii din Galați, se organizează o ex-poziție intitulată „Regina toamnei – Crizantema”. Vă reamintesc, de asemenea, tradițio-
nalul concurs de romanțe „Crizantema de aur”.
Închei cu o atenționare legată de această floare. Contactul permanent cu ea poate produce iritații pielii.
S-auzim numai de bine!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *