Repetă zilnic crezul optimistului, are efect

legaturi de morcovi
Foto: arhiva PRacti Idei

Ioana Preda, București

Stimată redacție, dragi prieteni, Despre grădina mea voi scrie în săptămânile ce vor urma. Până atunci vă spun câteva metode de a fi sănătoși și voioși cu ajutorul plantelor.
Întâi de toate sănătatea vine și din ceea ce crezi. Te influențează mai mult decât vrei să admiți, de aceea vă trimit crezul optimistului. Este nevoie de un pic de exercițiu, dar are efecte benefice. Promite-ți zilnic:

 Să fii atât de puternic încât nimic să nu-ți perturbe liniștea minții.

 Să vorbești fiecărei persoane pe care o întâlnești despre sănătate, fericire și prosperitate.

 Să faci astfel încât toți prietenii tăi să simtă că este ceva bun în ei.

 Să privești numai partea luminoasă a fiecărui eveniment la care participi și să faci ca optimismul tău să devină adevărat.

 Să fii la fel de entuziast în ceea ce privește succesul altora, ca și pentru succesul tău.

 Să ai tot timpul o față veselă și să întâmpini fiecare ființă cu un zâmbet.

 Să-ți oferi atât de mult timp pentru a te perfecționa încât să nu ai timp să-i critici pe alții.

 Să fii prea generos pentru a te îngrijora, prea nobil pentru a-ți fi teamă și prea fericit pentru a admite și permite prezența necazurilor. Nu este atât de dificil cum pare, doar încercați. Totodată vă împărtășec câteva secrete ale plantelor. Morcovii fortifică memoria. O echipă de medici germani a descoperit faptul că morcovii au o influență benefică asupra memoriei, datorită conținutului bogat în vitamina A, care stimulează metabolismul. De aceea, este recomandabil ca, înaintea examenelor, să se consume zilnic salată de morcovi cruzi, asociată cu suc proaspăt de ananas, care are aceleași proprietăți.

Țelina reprezintă o legumă aromată, cultivată de foarte multă vreme, inițial doar în scopuri medicinale. În Grecia antică, era numită „planta lunatecă” și i se atribuia o acțiune calmantă asupra sistemului nervos. Cultivarea ei în Grecia este atestată pentru prima dată de către Homer (sec. al XII-lea î.e.n.) care, în Odiseea o numește „selinon”. Ea se cultivă pentru rădăcini, frunze și pețioluri, având o largă întrebuințare în arta culinară. Țelina rădăcină are o valoare alimentară importantă, con-ținând 1,4% protide, 0,3% lipide, 8,8% glucide și o valoare calorică de 45 calorii la suta de grame produs proaspăt. Țelina este foarte bogată în săruri minerale, respectiv potasiu 340 mg %, sodiu 130 mg %, calciu 56 mg %, magneziu 30 mg %, fier 1 mg %, fosfor 35 mg %, precum și cantități mari de iod, fluor și cupru. Cât privește vitaminele, țelina conține vitaminele: B1, B2, PP și C, fiind lipsită de vitaminele B6, D și A. Până în secolul al XV-lea, țelina era folosită doar în scopuri medicinale și abia de la începutul sec. XVI-lea a fost introdusă în hrana omului, mai întâi în apusul Europei și după aceea în întreg continentul. Alături de morcov, pătrunjel și păstârnac, rădăcinile de țelină se folosesc în prepararea unor salatate, ciorbe, supe, cu sau fără maioneză. Rădăcinile de țelină, în stare crudă, se pretează la tot felul de salate simple sau în amestec cu morcovi, mere etc. Servită crudă, la începutul mesei, ea mărește pofta de mâncare datorită savoarei sale picante care stimulează glandele salivare. Fiind bogată în vitamina C, are și o acțiune benefică, preventivă împotriva gripei și a răcelii. De altfel această acțiune este asigurată și de prezența unor esențe bactericide și totodată volatile care, evaporându-se pot dezinfecta căile respiratorii. Vă doresc tuturor multă sănătate și să vă bucurați de o vară frumoasă!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *