Rolul umidității la germinarea semințelor

parcelă cu ceapă
Foto: Gheorghe Cojocaru

Gheorghe Cojocaru, Drăgănești-Olt, jud. Olt

Stimați cititori, În practica grădinăritului sunt unele probleme care nu trebuie neglijate. Vă prezint rolul esențial al umidității în procesul de germinare a semințelor.
Semănatul de primăvară începe când pământul s-a încălzit și s-a zvântat, dar nu când s-a uscat. Acest lucru presupune un control permanent pentru a stabili momentul semănatului. Semințele trebuie să ajungă într-un mediu umed și cald, dar nu ud și rece, pentru a permite semințelor să înceapă absorbția apei, necesară proceselor biochimice și trezirea embrionului. Având în vedere noțiunile referitoare la structura celulelor vegetale, trebuie să știți că ele conțin o soluție apoasă, numită sucul celular, care ocupă o mare parte din structura celulei. Nucleul celulelor împreună cu citoplasma reprezintă partea vie a celulei. Citoplasma este un suc vâscos, gelatinos și elastic, fără culoare, în care se produc procese fizice și chimice, atrăgând (aborbind) multă apă care umflă celula. Apa este elementul esențial al activității materiei vii și care asigură reacțiile biochimice complexe din celule. Îmbibarea cu apă dezvoltă și o presiune imensă care ajută germinarea semințelor. Așa se ex-
plică capacitatea semințelor de a sparge învelișul oricât de tare, precum și pătura de sol de deasupra împingând germenul la ieșirea din pământ către energia solară. Totodată rădăcina (radicula) este împinsă în profunzimea solului, uneori chiar și prin crăpăturile pietrelor. Acest lucru se datorează faptului că citoplasma fiind vâscoasă, prin absorbția apei se lichefiază ușor. Tot la fel de ușor se poate solidifica la uscăciune și la temperaturi ridicate. Deci există două stări reversibile prin uscarea semințelor, citoplasma se solidifică, iar în prezența apei devine fluidă, ceea ce ajută germinarea. Ea este o substanță proteică ce coagulează la temperaturi ridicate, dar tot așa de ușor se poate solidifica prin înghețare. În acest din urmă caz, după dezghețare, revine din nou la viață. Așa se explică germinarea semințelor care au iernat în sol sau pe sol. Citoplasma și nucleul realizează activitatea vitală a celulelor tuturor plantelor și numai în prezența apei. Concluzia este că în toată perioada producerii germinației trebuie să existe umiditate și o temperatură care dă energia și care duce la ieșirea la lumină a embrionului.Cu cât temperatura mediului crește, cu atât mai mult se pierde și apa prin evaporare uscând pământul. În această situație este nevoie să men-ținem o stare permanentă de umiditate fie prin udare regulată, fie prin împiedicarea evaporării prin mulcire cu diverse materiale. În multe cazuri folosim tunele cu folie, folii sau cearșafuri vechi umezite așezate pe straturi, sau chiar PET-uri pe cuiburi. Știm că semințele mici se îngroapă puțin sau deloc, dar luând măsuri de păstrare a umidității și a aderenței lor cu solul prin ușoară tasare. Într-un alt articol scriam că semințele puse la germinat „nu trebuie mințite”, referindu-mă la problema mediului umed, constant până la răsărire. Succes și rezultate bune!



One thought on “Rolul umidității la germinarea semințelor

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *