Rozmarinul, tonic nervos

www.pixabay.com
www.pixabay.com

Elena Harabagiu, Râmnicu Sărat, jud. Buzău

Dragii mei,

Rozmarinul sau „Rosmarinus officinalis”, pe numele ştiinţific, este o plantă folosită de peste 2000 de ani cu scopuri medicale diverse, păstrându-şi proprietăţile de-a lungul timpului.

Numele provine de la culoarea florilor albastre, „ros” înseamnă rouă, rosmarin – rouă marină. De altfel şi creşte de multe ori în apropierea mării, pe terenuri calcaroase. Rozmarinul a fost folosit din vechi timpuri ca plantă medicinală, rituală şi condimentară. Grecii antici ardeau rozmarinul pentru a alunga spiritele rele şi bolile. Într-o tradiţie similară, crenguţele de rozmarin erau aşezate sub pernă pentru a alunga coşmarurile. Se mai numeşte popular şi „mirtin”, „rojmalin”, „rusmarin”.

Diferite părţi din plantă, în special vârfurile cu flori, conţin antioxidanţi fenolici, acid rozmarinic şi numeroase uleiuri volatile esenţiale. Planta este foarte bogată în vitamine din complexul B, dar conţine şi cantităţi importante de vitamina A şi vitamina C. Poate fi folosită cu succes pentru tratarea unor probleme de sănătate ca infecţii ORL, gastrită şi infecţii gastro-intestinale, tuse şi bronşită, reumatism. Este şi un excelent tonic nervos. Cel mai simplu mod de folosire este sub formă de infuzie sau decoct, caz în care proprietăţile sale digestive fac minuni. Pentru ceai se fierbe o linguriţă de frunze în 250 ml de apă. Se beau două sau trei ceşcuţe pe zi. Se utilizează intern în caz de: colici abdominale, reumatism, astenie, surmenaj fizic şi intelectual, balonări şi afecţiuni gastro-intestinale, anorexie, afecţiuni hepatice şi renale. Ajută şi la tonifierea organismului. Folosit extern alină reumatismul şi contribuie la reconfortarea organismului.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *