Și noi meșterim după sfaturile cititorilor practici!

onica2Mariana Onica, loc. Peceiu, jud. Sălaj

Dragă redacție,
Îmi place să cred că aproape toate lucrurile vechi merită șansa unei renovări și că orice frunză uscată, crenguță sau pai care nu are nicio valoare, merită, cu ajutorul imaginației și al ideilor prezentate de oameni cu suflet în revista Practic-Idei, să capete preț.
De când studiez revista Practic-Idei, am recondiționat foarte multe obiecte vechi, dar de data aceasta simt că am datoria să mulțumesc doamnei Victorița Diaconu din Vâlcea pentru articolul din 12/2008, pag. 38. În urma citirii lui am recondiționat și eu o „cofiță“ din lemn obținând o vază foarte frumoasă, în care țin niște plante culese de pe câmp și uscate.
Mulțumesc și doamnei Corina Maria David din Prahova, pentru articolul din 2/2008, pag. 44, pentru prezentarea tablourilor făcute din licheni și coajă de copac. După ce am lecturat articolul, am procurat materialele descrise de ea și astfel mi-am confecționat un tablou.
O salut cu drag cu această ocazie și pe doamna Tincuța Coman din Vaslui cu care țin legătura telefonic și căreia îi mulțumesc din suflet pentru articolul din 8/2008, pag. 45, în urma căruia mi-am confecționat și eu decorațiuni spirală din plante uscate și rulate pe o bară.
Eu păstrez cu sfințenie orice unealtă veche, deși o întrebuințez foarte rar sau chiar deloc. Într-o scrisoare anterioară v-am prezentat furca, fusul și sucala, de data aceasta am fotografiat depenelele.
Este o unealtă pe care o folosesc de obicei iarna când lucrez de mână; pe ea așez sculul de macrame sau PNA pe care îl răsfir apoi pe brațele penelor (așa sunt numite acele bețe care sunt înfipte pe margine) pentru a evita încâlcitul sculului. Păstrez, de asemenea, și scaunul cu gaură în care sunt foarte bine fixate depenelele. Acest scaun pe vremuri a avut o dublă întrebuințare, servea și la mulsul vacilor, acum însă este foarte vechi și această ultimă întrebuințare nu o mai are. Am aranjat și canapeaua cu straie mai vechi ca să fie în ton cu unealta. Țolul (cuvertura) și fețele de pernă sunt făcute în casă de mama și de soacra mea.
Sper că v-am convins că îmi sunt de folos ideile revistei și dau roade frumoase și în casa mea.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *