Știi să îngrijești Pomul sorții? Al meu a înflorit

clerodendrum
Foto: Dorina Balaș

Dorina Balaș, loc. Nădrag, jud. Timiș

Vreau să vă mulțumesc pentru premiul acordat pentru articolul din Practic Idei nr. 8/2013 şi fiindcă zilele acestea a început să-mi înflorească pentru prima dată Pomul sorții, vă trimit o fotografie şi câteva sfaturi de îngrijire pe care le-am dobândit şi eu din experiența proprie; aşa este când încercăm să cultivăm plante mai deosebite pentru zona noastră, de data asta un experiment reuşit.
Denumirea ştiințifică este Clerodendrum trichotomum şi face parte din familia Verbenaceae, fiind de origine din China şi Japonia. Numele de Clerodendrum provine din limba greacă din cuvintele „kleros” – care înseamnă soartă şi „dendron” care înseamnă copac. Este un arbust ce creşte până la o înălțime de 3 m, are tendința de a lăstări din rădăcină şi de a invada spațiul. Au ieşit lăstari şi la o distanță de
1 m de plantă, dar cu un control asupra sa – rupându-i lăstarii se obține un arbust cu o coroană frumoasă. Scoarța este maro cu aspect neted, frunzele au formă de inimă, lungi de 10-12 cm, partea superioară netedă, iar cea inferioară pufoasă şi au un miros caracteristic, care mie nu îmi place. Este un arbust cu frunză căzătoare. Frumusețea plantei este dată de abundența florilor, plăcut parfumate, ce aduc cu parfumul iasomiei, ce apar spre sfârşitul verii. Florile sunt albe, mici, stelate, dar sunt grupate câte 40-50 la un loc. După trecerea florilor vor apărea fructele sferice, cât boabele de mazăre, care vor căpăta o nuanță albastru-închis spre negru, înconjurate de un caliciu roşu, care se coc toamna târziu şi sunt otrăvitoare. Eu am cumpărat acum 4 ani câteva semințe – doar din acest fel avea firma de unde le-am cumpărat – trichotomum, eu mi-aş fi dorit din cel cu flori albastre – ugandese. Plantele au răsărit bine şi aveau şi viteză de creștere, mi-am oprit doar două plante, le-am tot mutat în ghivece tot mai mari, dar nu le mai ajungea spațiul, frunzele erau cam galbene. Le-am iernat în ghivece, în spații ferite de îngheț, iar în primăvara anului 2011 le-am plantat afară, în grădină. Au crescut până în toamnă, până la o înălțime de 2 m. Toamna târziu le-am făcut la bază o movilă de rumeguş care a protejat rădăcina de îngheț – norocul meu, căci gerurile din iarna 2011-2012 au distrus partea aeriană a plantei, dar primăvara a pornit din rădăcină şi până toamna trecută a crescut şi tulpina s-a lemnificat îngroşându-se cam de 3 cm în diametru, rezistând cu bine în grădină peste iarnă. Au înghețat doar vârfurile crude, iar acum mă încântă cu florile lui parfumate, parfum ce se răspândeşte în întreaga curte. De acum sper că s-a aclimatizat şi nu va mai îngheța peste iarnă. Pe viitor voi încerca să-mi procur şi din alte specii ale genului Clerodendrum (genul are vreo 400 de specii).



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *