Stratifică semințele ca să germineze mai bine

jardiniere cu flori colorate
Foto: Gheorghe Cojocaru

Gheorghe Cojocaru, Drăgăneşti-Olt, jud. Olt

Stimați cititori, Vă scriu despre stratificarea semințelor şi felul în care se utilizează în activitatea de înmulțire a plantelor floricole şi a arbuştilor.
Stratificarea ca şi vernalizarea (despre care s-a scris anterior în Practic) sunt metode speciale, aplicate pentru stimularea germinației semințelor. Dar mai întâi, vă reamintesc că în timpul păstrării, semințele se află într-un stadiu de viață latentă, numită botanic dormansul semințelor sau somnul semințelor. Acest stadiu este de mai multe tipuri la diverse specii de semințe. Unul dintre aceste tipuri este cel tegumentar întâlnit la semințele cu tegumentul (învelişul) dur, lucios, care este greu permeabil pentru aer şi apă şi care opune rezistență la ieşirea embrionului din sămânță. Un astfel de exemplu întâlnim la semințele de Canna indica, de bujor, de sâmburoase etc. Pentru a uşura germinarea acestor semințe se aplică o serie de operațiuni tehnice între care şi stratificarea. Această metodă este des folosită mai ales în pepinierele pentru arbori şi arbuşti ornamentali şi este aplicată semințelor mature ale unor specii de foioase, dar şi la unele specii de răşinoase (conifere). În aceste cazuri este de fapt o metodă de postmaturare şi de inițiere a germinației în condiții apropiate de cele naturale. Metoda include o perioadă de frig, care este condiția fundamentală care trebuie să existe, cu o temperatură de 2 grade Celsius până la 7 grade Celsius pe toată durata sau, în unele cazuri, în a doua jumătate a intervalului. Totodată semințele trebuie să aibă o bună aerisire şi o umiditate cuprinsă între 80 şi 90%. Durata stratificării este variabilă în cadrul speciilor şi ea se stabileşte în funcție de data probabilă a executării semănatului. De exemplu în cazul lemnului câinesc (Ligustrum vulgare) un arbore decorativ cu flori foarte odorate, durata de stratificare este de 5-6 luni în perioada octombrie-martie. La Syringa vulgaris (liliac) este de 2 luni în perioada februarie-martie, iar la Euonymus (salba moale) de 6-7 luni în perioada septembrie-martie, cu precizarea că se face imediat după recoltarea semințelor. Sunt multe exemple, mai ales de arbuşti. Mediul de stratificare poate fi nisipul de râu bine spălat, cernut prin sită măruntă, turbă fibroasă mărunțită şi cernută sau amestecuri între aceste două materiale. Umezirea se face cu 24 de ore înainte de folosire în cazul turbei, şi a amestecului sau pe loc la nisip. Umiditatea corectă se apreciază practic astfel: dacă strângând în mână nisipul îşi păstrează forma fără să iasă apă printre degete, iar în cazul turbei este permis să curgă doar câteva picături de apă. Mediul din turbă are o umiditate constantă menținându-se la 80-90%. Înainte de stratificare semințele uscate se înmoaie în apă 12-24 de ore în funcție şi de duritatea lor (tăria tegumentului). Se folosesc ca recipiente cutii, lădițe, vase de material plastic, saci de polietilenă perforată, toate cu orificii care permit intrarea aerului în substrat. Semințele pentru stratificare se amestecă bine şi uniform cu mediul de stratificare în raport de 1 la 3 părți sau se alternează straturile din 2-3 rânduri cu grosimea stratului de semințe de 1-5 cm. La cantități mici vasele în care s-a făcut stratificarea se păstrează la frigider, în beci sau alte încăperi unde umiditatea din atmosferă este mare de 80-90%. Se pot depozita şi afară, îngropate în şanțuri sau răsadnițe protejate contra înghețului sub stratul de zăpadă. Se poate face stratificarea şi doar în şanț, punând pe fund o scândură sau un preş de plastic cu perforații, fixat la 60 cm adâncime pentru aerisire şi drenaj. Dintre semințele de flori la care se aplică stratificarea amintesc semințele de gențiană, dicentra, bujor, stânjenel care se aşază în ghivece sau cutii şi care alternează cu nisipul sau chiar amestecate cu nisipul, care pe toată perioada trebuie să fie mereu reavăn (adică uşor umezit). Durata păstrării este de la 50 la 90 zile, iar temperatura să se mențină la 2-3 grade Celsius. La unele specii de flori, se poate face direct însămânțarea până toamna târziu în noiembrie, semințele urmând să germineze normal primăvara. Despre acest lucru am scris şi eu şi alți concurenți în articolele anterioare. Tot pentru stimularea germinației se face şi umectarea semințelor care ajută la înmuierea tegumentului pentru ca embrionul să-l poată străpunge. Acest lucru se face punând semințele în apă încălzită la temperatura de 25-50 grade Celsius, în funcție de specie (la Canna temperatura este de 25 grade Celsius) pe timp de 24 de ore. Atunci când observați că apare spumă deasupra apei tratamentul se opreşte, aceasta indică că semințele s-au trezit şi şi-au intensificat respirația embrionului. La alte semințe se face introducerea lor alternativ în apă caldă şi apă rece, tot cu scopul de a scoate embrionul din stadiul de dormans. Tot ca o metodă de stimulare a germinației este şi crestarea (crăparea) sau pilirea învelişului (tegumentului) prin frecarea semințelor cu nisip, cum este cazul la semințele de anemone (care au un praf pe ele) şi chiar la semințele de roşii. Vernalizarea se bazează şi ea tot pe trezirea embrionului şi care constă în supunerea la o depresiune termică în condiții de necesitate, adică la început cald şi apoi rece, iar apoi temperatura optimă de germinare. Metoda este foarte des aplicată în cazul semințelor de nemțişor (Delphinium), Echinacea purpurea (brumărele), Primula (ciuboțica cucului), Calistephus (ochiul boului), crinii Hosta (augustine), iris etc. La plantele cu origine alpină cum este cazul la Campanula carpatica, Adonis etc., temperaturile de vernalizare sunt sub zero grade adică între +3 grade Celsius la +5 grade Celsius, iar apoi temperatura optimă de germinare este de 7-8 grade Celsius. În cazul unor semințe precum cele de crin, de bujor sau mărgăritar, trecute prin gerul iernii, se produce trezirea din dormansul complex, care slăbeşte atât tegumentul, cât şi reactivarea embrionului. Sunt şi cazuri de semințe care sunt trezite din dormansul lor secundar de către lumina solară (şi chiar artificială) cum este cazul la begonie, la Mimulus (dar la umbră), moțul curcanului şi creasta de cocoş, Portulaca (florile de piatră), Lobelia, sporul casei etc. Aplicând aceste reguli veți avea succes la grădinărit.



2 thoughts on “Stratifică semințele ca să germineze mai bine

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *