Stupul – cel mai important echipament apicol

prisaca vara
Foto: Ana Maria Hrițuleac

Ana-Maria Hrițuleac, sat Sici, com. Pericei, jud. Sălaj

Dragă redacție, Revin cu o scrisoare în care voi încerca să răspund solicitării doamnei Diana Popa din Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud a cărei scrisoare a fost publicată în revista Practic Idei nr. 10/2012, la pag. 65. Doamna Popa dorea să afle amănunte legate de tipurile de stupi existenți pe piață şi de unde se pot achiziționa, precum şi amănunte legate de ce ar trebui să conțină un stup. Sunt sigură că şi alte persoane interesate de începerea unei activități în apicultură îşi pun aceste întrebări cu care ne-am confruntat şi noi la început.
În mod natural albinele îşi clădesc faguri şi îşi construiesc adăpost în scorburile copacilor, crăpăturile stâncilor sau în alte cavități ferite de intemperii. Omul la început a adus familii de albine lângă locuința sa, împreună cu trunchiul în care le-a găsit, apoi a apărut stupul primitiv din nuiele împletite sau papură, în care fagurii construiți de albine erau fixați pe pereții acestora şi nu permitea intervenția crescătorului de albine pentru a remedia anumite neajunsuri. Crearea stupului cu rame mobile ca rezultat al observațiilor unor întregi generații de crescători de albine, a constituit premisele dezvoltării apiculturii, stupul fiind adăpostul permanent al familiei de albine. Doamna Popa specifică în scrisoarea publicată în revistă că a observat că sunt „stupi mai înalți sau mai mici”. După formă sunt 2 categorii de stupi: verticali şi orizontali. Stupii verticali (adică cei pe înălțime) pot fi: stup vertical cu magazii de recoltă şi stup vertical multietajat. Stupii verticali asigură mărirea volumului şi crearea de spațiu pentru dezvoltarea familiei de albine pe verticală, prin ataşarea magaziilor de recoltă sau a unor noi corpuri în cazul stupului vertical multietajat. Stupii orizontali permit dezvoltarea familiei de albine prin introducerea ramelor în cuib sau lateral de acesta. În țara noastră, până de curând, cel mai des utilizat a fost stupul orizontal, în ultima perioadă apicultorii cu mai multă experiență şi familii multe de albine şi-au îndreptat atenția şi spre stupii verticali care prezintă anumite avantaje pe care le voi detalia în scrisori viitoare. Pentru cei care se află la început de drum în apicultură eu recomand stupul orizontal care oferă posibilitatea de a lucra uşor. Indiferent de tipul stupului ales, acesta trebuie să asigure următoarele codiții:  să ferească familia de albine de ploaie, vânt, umezeală şi arşiță  să ofere suficient spațiu necesar dezvoltării familiei de albine şi depozitării rezervelor de hrană  să permită mărirea şi micşorarea volumului  să fie confecționat din material uscat şi protejat la exterior cu 2 straturi de vopsea, iar capacul stupului trebuie acoperit cu tablă zincată  stupul trebuie să fie etanş la pătrunderea albinelor, adică singura cale de pătrundere a acestora în stup trebuie să fie urdinişul. Nu trebuie să existe alte orificii în pereții stupului prin care albinele de la alți stupi sau viespile să poată intra. În cazul stupului orizontal dezvoltarea familiei de albine se face pe orizontală față de sol. Pentru a mări sau micşora mărimea cuibului, ne folosim de 2 diafragme confecționate din scândură mai subțire sau placaj şi sunt folosite ca pereți mobili în interiorul stupului. În practică stupul orizontal are între 12 şi 20 de rame, putând adăposti una sau două familii de albine. Pentru începători se recomandă în general să opteze pentru stup orizontal cu 15 rame cu o singură familie de albine. Ramele la stupul orizontal sunt aşezate perpendicular pe urdiniş, se numeşte „în pat rece”. Pentru stup şi rame există un STAS care trebuie respectat, în stup albinele trebuie să poată circula pe toate părțile ramelor şi în toate colțurile stupului pentru igienizare, iz-
gonirea dăunătorilor, curățare, în acest scop mărimea spațiului dintre pereții stupului şi ramă trebuie să fie de 7,5 mm. Distanța dintre axele fagurilor să fie de 37 mm. Ramele STAS trebuie să aibă lungimea spetezei superioare 470 mm, iar lățimea lateralei unei rame e de 37 mm şi trebuie strict respectată pentru ca albinele să poată circula între faguri. Ramele şi stupul trebuie să fie confecționate din material lemnos uscat 3 ani. Rama pentru stup orizontal se numeşte ramă de tip Dadant 1/1. Corpul stupului are formă paralelipipedică, iar grosimea pereților e de 24 mm. Peretele din față al stupului, în partea inferioară are una sau două deschideri care poartă numele de urdiniş şi reprezintă spațiul prin care circulă albinele în afara stupului. Capacul stupului e mai mare decât acesta pentru a proteja împotriva precipitațiilor, e prins de corp cu 2 balamale, e acoperit cu tablă zincată, are în părțile laterale 2 deschideri prevăzute cu plasă de sârmă deasă care asigură ventilația. Stupul mai are nevoie de scândurele pentru podişor, care sunt nefixate între ele şi acoperă cuibul familiei, iar în anotimpul rece peste podişor se aşază materiale izolatoare. Mai este necesar un alimentator care poate fi din lemn sau material plastic sub formă de tăviță sau cuvă, prevăzut cu plutitor în care se introduce siropul. O altă întrebare se referă la locul de unde pot fi achiziționați stupii. Aş vrea să precizez că se pot cumpăra stupi cu toate accesoriile necesare sau acestea pot fi cumpărate separat. Stupii pot fi achiziționați de la ateliere specializate în fabricarea stupilor şi a accesoriilor acestora sau de la apicultori care au un număr mai mare de stupi decât cel necesar sau care au schimbat tipul de stup folosit. Dacă doamna Popa sau alți cititori ai revistei interesați de apicultură doresc, pot lua legătura cu mine, trimițând o scrisoare la adresa publicată în revistă în care să-mi comunice nr. de telefon la care să luăm legătura, eventual vă pot ajuta dacă doriți să cumpărați stupi. Pentru informații legate de apicultură mă puteți contacta la tel. 0765.249.445. Voi reveni cu amănunte cu privire la celelalte tipuri de stupi. A doua lună calendaristică „Făurar”, în prima jumătate, în general, iarna se manifestă ca atare cu zile reci, în a doua jumătate a lunii apar și zile mai calde cu adieri primăvăratice. Când se înregistrează condiții climatice favorabile, în luna februarie la temperaturi de 10-12 grade Celsius, au loc zboruri de curățire cu efecte deosebit de favorabile pentru sănătatea albinelor din stup și pentru activitatea viitoare a acestora. În această perioadă, prin creșterea puietului care a apărut în familiile de albine, consumul de hrană crește la aproximativ 1,5 kg, astfel se mărește încărcătura intestinului gros și zborurile de curățire timpurii devin necesare. Zborul de curățire are loc atunci când temperatura aerului se ridică la 12 grade Celsius și mai mult, iar albinele ies masiv din stupi timp de câteva ore pe zi. Cu ocazia acestei ieșiri, albinele își eliberează intestinul gros de dejecțiile acumulate peste iarnă, fapt ce determină creșterea consumului de hrană. În timpul acestui zbor, în stupină trebuie să se facă următoarele operații:  se împrăștie paie sau ru-meguș în fața stupilor ca să se poată odihni albinele  se iau gratiile de la urdiniș și se mărește deschiderea acestora la aproximativ 3-6 cm, apoi se reduc din nou  se asigură stupilor scândurica de zbor  în zilele însorite se instalează adăpătorul cu apă călduță, în apă se pot adăuga cam 2-3 g de sare la 1 l de apă  să se completeze rezerva de hrană și stimularea dezvoltării familiilor de albine. Este cunoscut și experimentat faptul că familiile de albine se dezvoltă cu o intensitate mai mare atunci când în cuib au cel puțin 6 kg de miere de calitate. În cazul în care familiile de albine nu au rezerve suficiente de polen, adică 1-2 rame cu păstură, începând cu data de 15 februarie, li se vor administra turte sau șerbet de zahăr cu adaosuri proteice ambalate în pungi de pergament sau tifon și puse deasupra ramelor; se pot oferi și rame cu miere de la rezervă dacă le avem. Hrănirile de stimulare începute în luna februarie în special cu substanțe proteice și zahăr au mare importanță, dar acestea trebuie administrate doar după zborul de curățire al albinelor. În stupina noastră facem hrănirea stimulentă în luna februarie, în zile însorite, prin așezarea pe spetezele ramelor, deasupra cuibului, a unei turte cu greutate între 600-1000 g, în funcție de puterea familiilor de albine. Compoziția turtei este următoarea pentru obținerea unui kilogram de turtă necesar pentru o familie de albine: 600 g zahăr farin (pudră), 200 g polen, 150 ml sirop cu extract de plante medicinale, folosit în apicultură sau „Protofil”. Modul de preparare a turtei este următorul: într-un vas se amestecă substanțele uscate, adică zahărul pudră și polenul, după care se adaugă treptat siropul cu extract din plante medicinale sau „Protofil”. Acest amestec se omogenizează bine după aceea cu ajutorul unei linguri mai mari sau cu mâna până când se obține o pastă de consistența unui aluat care nu se lipește de mână. Consistența preparatului este bine să fie uscată; acesta se ambalează în pungi de plastic care se pun la fiecare familie de albine, în funcție de puterea acestora, câte 600-1000 g, deasupra ramelor, după ce, în prealabil, s-au decupat 1-3 ferestre din suprafața pungii. Hrănirea cu acest preparat se repetă la 12-14 zile în funcție de consum. Supravegherea zborului de curățire oferă informații despre starea familiilor de albine. În funcție de comportamentul albinelor în timpul zborului
putem întâlni următoarele situații:  Zborul masiv și energic la care participă un număr mare de albine, indică o evoluție bună a familiei respective  Zborul slab al albinelor în fața urdinișului indică un ritm de dezvoltare lent – este necesară intervenția apicultorului pentru a restrânge cuibul, prin eliminarea ramelor neacoperite de la albine și asigurarea căldurii în cuib  Lipsa zborului în fața ur-dinișului impune intervenția rapidă în acești stupi, pentru a stabili cauza cum ar fi: blocarea urdinișului sau expunerea defectuoasă a stupului la soare, combinată cu o familie slabă  Zborul dezorientat în fața stupului cu albine agitate, bâzâit prelung al albinelor care caută pe peretele din față al stupului și pe scândurica de zbor, indică lipsa mătcii, în lipsa unei mătci se va unifica familia cu o altă familie slabă. Buna iernare asigurată famililor de albine și stimularea corectă în perioada de sfârșit a iernii, mărește rentabilitatea familiilor de albine și le asigură o bună dezvoltare în sezonul activ. Doresc tuturor cititorilor și redacției numai bine și realizări!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *