Supără smochinul atât umbra, cât și lipsa apei din sol

arhiva Practic-Idei

Maria Radu, Reșița, jud. Caraș Severin

Dragi prieteni,
Vă scriu de data aceasta despre cultivarea smochinului, specie longevivă și reflorescentă, care poate da 2 recolte pe an pe o durată de peste 80 de ani.

În satul meu natal, smochinul este prezent aproape în fiecare curte. Ca să reușesc să-l cultiv cu succes, cer sfaturi competente celei mai vârstnice doamne: fosta mea în­vățătoare, Eleonora Cotârlă Petrescu, născută la 19 octombrie 1920, în casa părintească din Ticvaniul Mic.
Doamna a crescut o dată cu smochinul; își amintește că avea 7-8 anișori, când mama ei l-a adus acasă. Cel mai important pentru smochin este locul plantării. Pentru puiuț, ea a ales spațiul din curte protejat de 3 ziduri, acolo unde soarele este prezent pe durata întregii zile. Pentru a-l feri de frig, în fiecare toamnă puiuțul a fost învelit în coceni de porumb.
De peste 80 de ani, smochinul este „regele curții” pe care o împodobește și o parfumează. Tot spațiul din spatele curții îi aparține. Trebuie știut că rădăcinile lui pătrund în sol pe un diametru dublu cu al coroanei până la un metru adâncime. Rețineți și că dușmanii lui sunt umbra și lipsa apei.
Această plantă se înmulțește prin drajoni, marcote și prin butași. În curtea învățătoarei, smochinul s-a dezvoltat ca o tufă. Dar se poate vedea și ca un arbore  cu o înălțime de 3-4 metri, la noi, pe malul Dunării și în Dobrogea.
Fructele se consumă proaspete, dar și uscate. Când sunt coapte, fructele au gustul mierii. Pentru că cele 2 recolte ale acestui an au fost bogate, familia doamnei învățătoare a făcut și dulceață. Cu smochinele ca ingredient, se pot prepara prăjituri, gemuri, compoturi. La Svinița, localnicii fac smochinată, o băutură asemănătoare cu țuica. În ultimii 20 de ani, fiul doamnei învă­țătoare s-a ocupat de  lucrările de tăieri la smochin.
Toamna el a îndepărtat ramurile uscate și a fertilizat locul, fără exagerări.
Smochinul trebuie să fie învelit în folie toamna, iar aceasta să fie verificată în timpul iernii. Dacă este plantat în ghiveci mare, acesta nu-și pierde frunzele în totalitate, dar trebuie dus în casă. În timpul tăierilor nu trebuie să pui mâna la ochi și gură pentru că seva plantei este toxică. Nu este indicat ca în apropiere să fie copiii sau animalele casei.
Smochinul, cunoscut cu denumirea științifică de Ficus carica, după numele localității Carica din Asia Mică, unde a fost găsit în stare sălbatică, este originar din Orientul Mijlociu și din bazinul Mediteranei.
Atât frunzele cât și fructele se pot folosi în îngrijirea diferitelor afecțiuni. Decoctul obținut din smochine s-a dovedit bun remediu în tratarea bolilor căilor respiratorii.
Aceste câteva sfaturi pe care le-am primit cu drag de la familia fostei mele învățătoare, căreia îi mulțumesc pentru tot ce m-a învățat, vi le trimit și vouă, prietenii mei, cu gândul că vă vor fi de ajutor.
Sănătate și smochini rodnici să aveți!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *