Te vindeci de bronșită cu varză murată

Petrea Chiru, Galați

arhiva Practic-Idei

Stimați practici,
În cele ce urmează vă reamintesc virtuțile de remediu natural ale unei legume foarte cunoscute și folosite în această perioadă rece a anului.

Este vorba despre varza albă murată, care nu trebuie să lipsească din nicio cămară. Științific, varza se numește Brassica oleracea, varietatea capitata forma albă și este cultivată pentru frunzele ei mari, cărnoase, care formează căpățâna. Murați varza de toamna, pentru că nu se înmoaie repede, și îndesată pentru a încăpea în butoi o cantitate mai mare.
Pentru murat se pregătesc căpățâni întregi sau jumătăți cărora li se îndepărtează frunzele exterioare verzi și cotorul (tulpina din primul an). În cantități mici se poate toca. Înainte de a așeza varza în butoi fixezi un furtun de 1,5 m lungime, cu un capăt pe fundul butoiului, celălalt capăt rămânând în afară. Acesta este necesar pentru vânturare (pritocire). Așezi varza în așa fel încât să ocupe cât mai bine spațiul, timp în care printre verze pui hrean curățat și despicat longitudinal (0,5 kg la butoiul de 100 l) și câteva felii de sfeclă roșie. Unii pun orez ori porumb pentru a colora gălbui varza, mărar și gutui. După ce butoiul se umple, pregătesc saramura. În fiecare litru de apă dizolv 50 g de sare mare (o lingură mare cu vârf), grunjoasă și neiodată (se găsește în comerț, specială pentru murături). Dacă afară este frig, trebuie murată într-un spațiu cu cel puțin 15 grade Celsius, după care poate fi scoasă pe balcon.
Odată murată, frigul n-o afectează în niciun fel. Murarea constă în transformarea zaharurilor din frunză în acid lactic, sub acțiunea unor bacterii. Sarea are rolul de a împiedica dezvoltarea unor microorganisme patogene, creând astfel un mediu favorabil bacteriilor fermentative. Mediul favorabil este creat și de sfecla roșie, orez ori porumb. Hreanul întărește varza și contribuie și el la crearea unui mediu propice fermentației.
O cantitate prea mică de sare favorizează bacteriile patogene, iar una prea mare împiedică fermentația bacteriilor lactice. Când saramura (moarea) spumează este semn că fermentația a început și durează aproximativ 1 lună. Este momentul să înceapă vânturarea saramurii la interval de 3 zile (de 2 ori pe săptămână) prin tragerea prin furtun a saramurii de la fundul vasului și turnarea ei deasupra. Varza trebuie să rămână me­­reu acoperită de saramură. Este posibil să dea afară din butoi (volumul crește prin formarea de dioxid de carbon) și moarea se păstrează într-un vas, nu se aruncă. Când fermentația încetează, dispare acel miros specific neplăcut și saramura scade. Atunci saramura păstrată se toarnă înapoi și se acoperă varza cu aceasta.
Varza murată are zaharuri, fibre alimentare, vitamina C, vitamina B (3, 5, 6, 9), vitamina K (antihemoragică) și săruri minerale (sodiu, calciu, fosfor, magneziu și fier).
Datorită vitaminei C, varza murată este cunoscută de câteva secole ca tratament împotriva scorbutului, boală de care sufereau marinarii în timpul voiajelor lungi (sângerarea gingiilor și căderea dinților). Varza murată asigură un echilibru bacterian al tubului digestiv, ea fiind printre puținele alimente care conțin bacterii folositoare precum cele din produsele lactate fermentate (iaurt, kefir). Aceste bacterii determină formarea de anticorpi, îmbunătățind sistemul imunitar împotriva bolilor in­fecțioase și a unor microorganisme patogene (bacteriile E. coli, Salmonella și ciuperca microscopică numită Candida). Față de varza proaspătă, cea murată are proprietăți sporite de combatere a răcelilor și gripei, frecvente în sezonul rece.
Am citit că studii recente arată că sporește posibilitățile de apărare împotriva gripei aviare. Tot aceste bacterii formează și antioxidanți.
Antioxidanții sunt substanțe care neutralizează radicalii liberi, împiedicându-i să se combine cu oxigenul din celule. Printre antioxidanții puternici se numără și vitamina C, scăzând cantitatea de oxigen, celulele suferă, se pot înmulți haotic, necontrolat favorizând cancerul.
Substanțele cu rol antioxidant și antiinflamator previn diverse tipuri de cancer (sân, colon, ficat, plămâni). Cantitatea de radicali liberi crește în situații de stres (inclusiv strestul termic), efort fizic prelungit, fumat, surmenaj.
Radicalii liberi sunt atomi cu un singur electron pe învelișul periferic, instabili, care se pot combina ușor cu diverse elemente chimice. Ei se formează în metabolism, în digestia alimentelor și sunt implicați și în ateroscleroză, Alzheimer, îmbătrânirea și moartea celulelor.
Varza murată (acră) și zeama sunt un remediu natural împotriva constipației (reglează tranzitul intestinal datorită fibrelor), ulcerului, bronșitei și astmului.
Moarea este cunoscută în popor ca leac în mahmureală. Ea te scapă de durerile de cap, dar curăță și ficatul și reface mucoasa intestinală a­­fec­­tată de alcool.
Rețineți că avantajele verzei murate dispar în mare măsură când este gătită, bacteriile lactice fiind omorâte de temperaturi ridicate. Ea se păstrează mai bine, iar prin murare scade cantitatea de zaharuri și deci de calorii (100 g au 20 Kcal).
Crește însă cantitatea de vitamina B datorită fermentației lactice. Atenție însă, are totuși și foarte multă sare (100 g asigură 1/3 din necesarul
zilnic).
Sper că aceste sfaturi v-au fost de folos și vă doresc multă sănătate și succes în tot ceea ce faceți!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *