Toamna tund „Floarea francofonă”

Maria Radu, loc. Reșița, jud. Caraș Severin

Dragi prieteni,

Vă prezint o floare care are istorie și origine într-o țară francofonă, Belgia, o floare pe care am descoperit-o într-un paradis floral românesc creat numai din dragoste pentru frumos.

Florile reprezintă dragostea. O floare care are parte de dragoste în viața ei, ca și o femeie iubită, înflorește dar ne răsplătește și pe noi cu frumusețea, parfumul și generozitatea ei ne-condiționată. Să ai ocazia să lucrezi cu flori, să trăiești înconjurată de flori, și practic, să le poți admira în fiecare zi, te face fericită și împlinită. O astfel de doamnă a florilor am întâlnit-o în satul Cârnecea. Dânsa mi-a dăruit o plantă adusă din Belgia. Și pentru că eu nu cunosc denumirea științifică a florii am numit-o „floarea francofonă”. (Francofonia este sărbătoarea vorbitorilor de limbă franceză, dar și a celor care iubesc această cultură).

Am dus floarea cu multă grijă la casa mea de la țară și am căutat să-i creez condiții asemănătoare cu cele din țara ei natală. V-o prezint și vouă așa cum am observat-o eu, fără să mă inspir de undeva. Am ținut momentul redactării articolului până la faza de înflorire a florii, la sfârșitul lunii iulie. Floarea mea este puțin pretențioasă. Se simte mai bine în spațiile parțial umbrite și răcoroase. Suportă soarele, dar este bine să fie pusă într-un loc ferit de razele fierbinți ale astrului. Nu-i place pământul uscat.

Eu o tund toamna și o pregătesc pentru iernare. Primăvara, când firele mici sunt dese, îți dă impresia unei coafuri africane. O răsfăț „ciufulița mamei” și „creața mamei”. Toamna trecută am separat-o în două ghivece ca să fiu sigură că nu o pierd. Un ghiveci rămâne obligatoriu în apartamentul de la Reșița unde se menține o temperatură plăcută chiar și iarna pentru că locuința este izolată termic. Am pus ghiveciul într-un coș, l-am ținut tot timpul călătoriei în brațe ca să ajung cu el întreg. Firele sunt sensibile și se rup repede. Florile sunt mici, dese și delicate, de culoare galbenă.

Am constatat că nu-i place să-i schimbi locul din casă cu care s-a obișnuit. La Reșița, am așezat-o într-un ghiveci secundar verde care se asortează perfect cu mobila mea de bucătărie (făcută la comandă, fiindcă spațiul e mare). Oricine a venit în vizită la mine și a intrat în acest spațiu a avut impresia că floarea este artificială și face parte din mobilier. Numai bine!

Foto: Maria Radu

 



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *