Tratez semințele de legume

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Foto arhiva Practic

Dragă redacție,
Vă mulțumesc pentru premiile acordate, iar de data aceasta revin cu un articol despre pregătirea răsadnițelor pentru producerea răsadurilor de legume.

Rodica Meiroşu, com. Săhăteni, jud. Buzău

Pentru că eu îmi produc singură răsadurile de legume necesare pentru grădina mea, vă împărtășesc şi vouă, prieteni dragi, cum să procedați. Mai întâi trebuie să cunoaştem mai bine materialele folosite pentru încălzirea răsadnițelor şi a pământului necesar producerii răsadurilor. Pentru încălzirea răsadnițelor se foloseşte gunoiul de grajd. El trebuie să nu fie înghețat, să aibă umiditate 60-70%, să fie bine aerisit, şi să conțină o cantitate suficientă de paie, pentru a asigura căldură pe o perioadă mai lungă de timp.
Cel mai bun este gunoiul de cal, deoarece este afânat, aerisit şi potrivit de umed.
În paturile calde pentru ră-sadnițe intră în fermentație după aproximativ 6-8 zile. Asigură o temperatură de 60-70 grade Celsius, în primele 5-8 zile, ce apoi scade la 30-35 grade Celsius. Această temperatură o menține 50-60 de zile.

Bălegarul de bovine este mai umed, intră în fermentație mai încet şi asigură căldură mai puțină. Pentru producerea răsadurilor este necesar un amestec de pământ.
Pământul de țelină se obține din straturi de pământ înțelenit (înierbat) de 10 cm, puse două câte două, cu partea înierbată față în față undeva la umbră, se udă din când în când, pentru a favoriza putrezirea. Este bun de folosit după 6-8 luni.
Mranița este gunoiul de grajd bine descompus.
Compostul se formează din resturi menajere, frunze, paie, buruieni, lăsate la putrezit timp îndelungat. În acest amestec de pământ se mai adaugă şi nisip de râu, apoi se cerne şi se tratează cu sulfat de cupru (piatră vânătă) 300 g/10 l apă.
Pământul se întinde sub formă de strat de 20-30 cm, se stropeşte cu soluție apoi se strânge şi se acoperă cu folie. Peste 3 zile se aeriseşte iar peste 8-10 zile se poate folosi la răsadniță.
Răsadnițele pot fi la suprafață sau semiîngropate. Mai rentabilă este cea semiîngropată, pentru că se menține mai bine căldura. Pentru a avea o astfel de răsadniță, iată cum procedăm. Săpați un şanț cu adâncimea de 40-60 cm, apoi introduceți gunoiul de grajd. Grosimea stratului de gunoi este în funcție de perioada când se instalează răsadnița. În lunile ianuarie-februarie, grosimea stratului de gunoi este de 60-70 cm, iar în martie de 40-50 cm. După ce se aşază gunoiul de grajd, se pune tocul, format din scânduri, apoi acoperim cu folie şi rogojini.
Răsadnița stă acoperită 4-5 zile până ce gunoiul se încălzeşte şi se elimină dioxidul de carbon şi amoniacul, gaze care rezultă din fermentarea gunoiului şi care sunt dăunătoare pentru plante.
Aerisim răsadnița, călcăm cu piciorul gunoiul din ea, apoi se presară praf de var, pentru a împiedica apariția ciupercilor, iar în final punem stratul de amestec de pământ în grosime de 10-15 cm. După 4-5 zile se poate semăna.
Înainte de semănat, semințele se tratează cu sulfat de cupru (piatră vânătă). Ele se aşază în săculeți de pânză,  apoi se introduc în soluție (5 g/1 l apă) unde se țin un timp diferit, 10 minute cele de tomate şi salată şi 15 minute cele de ardei, vinete, castraveți, pepeni.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Foto Arhiva Practic

 

Semințele de ceapă se tratează cu soluție mai concentrată (10g/1 l apă) şi se țin 10 minute. Semințele de varză, gulie şi conopidă nu se tratează, deoarece substanța le atacă şi îşi pierd puterea de germinație. După tratare semințele se scot din săculeți şi se întind ca să se zvânte. Pentru a grăbi încolțirea, semințele se stimulează cu substanțe chimice de stimulare – Cycocel 0,15% sau Procaină 10 mg/1 l apă.
Semănatul se poate face prin împrăştiere sau în rânduri. Semințele se acoperă cu un strat subțire de amestec de pământ de 0,5-1 cm grosime. Semănătura se udă cu apă călduță, se acoperă răsadnița cu ferestre sau folie, apoi un rând de rogojini sau pături. Rămâne aşa până începe răsărirea plantelor, apoi se iau rogojinile, deoarece plantele au nevoie de lumină şi de aerisire. Când este frig se ridică şi se coboară repede ferestrele sau folia, iar când este cald se ține mai mult răsadnița descoperită. Răsadurile se udă când este nevoie, cu apă călduță. Când au 3-4 frunzulițe se repică în ghivece sau pahare de unică folosință.
Castraveții, dovleceii, pepenii galbeni se seamănă direct în paharele de unică folosință, pentru că acestea nu suportă repicatul.
Pentru a produce răsaduri timpurii, aceste răsadnițe semi-îngropate se pot face în solar. Eu aşa procedez. Tot în pahare semăn fasole fideluță şi porumbul dulce. La începutul lunii aprilie când alții seamănă porumbul în câmp, eu îl am răsărit de câțiva cm, îl răsădesc în grădină şi aşa eu am porumbul mai timpuriu. Paharele le țin în solar. Fasolea fideluță după ce a crescut în paharele de unică folosință şi are 3-4 frunzulițe, o răsădesc în grădină şi o acopăr cu peturi tăiate pentru a o feri de brumele târzii. În ultimii ani semăn din toamnă păstârnac şi morcov, iar primăvara timpuriu ele răsar. Tot toamna mai semăn salată, lobodă, spanac, mărar, pătrunjel, arpagic şi usturoi pentru a avea mai devreme aceste legume în grădină.
Îmi place să am de toate în grădina mea, flori şi legume diferite, pomi fructiferi, arbuşti fructiferi şi ornamentali şi chiar multe plante medicinale. Toate acestea le am datorită vouă, prieteni dragi. Şi eu am oferit plante persoanelor care au cerut sau am făcut schimb de flori. Pentru aceasta vă mulțu-mesc!
Cu puțină dibăcie şi răbdare puteți să obțineți şi voi răsadurile dorite pentru grădina voastră! Mult succes vă doresc tuturor!



One thought on “Tratez semințele de legume

  • February 11, 2015 at 6:36 pm
    Permalink

    La obiect .Se vede practica.Multumesc!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *