Tratez semințele și răsadurile cum am învățat din Practic

predaIoana Preda, București

Dragi prieteni,
Românul este un luptător și găsește imediat soluții tuturor problemelor și greutăților apărute, pentru că este înzestrat cu multă răbdare și perseverență. Fiecare zi, oricât de obositoare ar fi, o închei răsfoind minunatele colecții ale revistelor Practic-Idei și Practic în bucătărie, încă de la apariție. Datorită lor nu mă mai tem de nimic rău ce apare în grădina de legume și flori.
În vară au apărut în număr foarte mare acei melci fără cochilie (Limax) ce distrug tot ce întâlnesc în cale: fasole, salată, vârfurile răsadurilor. Răsfoind revistele, încă o dată m-am simțit ajutată de sfaturile prietenilor fideli, găsind soluții bune. Doamna Maria Dobre din Argeș în revista cu nr. 7/2006, pag. 36 a spus cu lux de amănunte tot ce trebuie să știm despre limax și modul de combatere. Am procedat la stârpirea acestor melci folosind cenușă și piatră-vânătă pisată după sfaturile date de Adriana Coman din Olt (11/2004, pag. 80) și după ideea oferită de Chira Papuc (8/2006, pag. 47). Am împrăștiat sare grunjoasă și var nestins pe locurile de acces, iar rezultatul a fost foarte bun.
O altă problemă, care s-a ivit în urma ploilor repetate, a fost apariția furnicilor, care aproape că au invadat curtea și casa. În revista Practic-Idei nr. 2/2007, pag. 43, domnul Francisc Szabo din Sălaj, a descris câteva metode practice de a scăpa de aceste insecte.
Am folosit și eu prima metodă, punând în calea lor felii de lămâi presărate cu zaț de cafea, scorțișoară și praf de copt, dar după o perioadă au apărut din nou. Am încercat și cea de a doua metodă descrisă, două farfurii cu Borax amestecat cu zahăr în cantități egale, scăpând definitiv de furnici. Mulțumesc mult pe această cale tuturor celor care ne împărtășesc idei necunoscute multora.
Din cauza ploilor repetate ne-am grăbit în vară să scoatem ceapa, usturoiul și cartofii, ca să nu stea prea mult în umezeală și să se strice. Roșiile, vinetele, ardeii și gogoșarii au rodit din plin, însă nici canicula nu ne-a ocolit, distrugând o parte din ele.
A mai apărut câte o ploaie nedorită în timpul zilei, ce a produs mănarea roșiilor și a ardeilor. Am îndepărtat imediat roșiile pătate, am tăiat frunzele ofilite, golind astfel tulpinile de stricăciuni. Roșiile de la celelalte etaje au crescut, aducând situația la o creștere normală. După o perioadă a venit din nou canicula.
Doamna Ilinca Din, jud. Argeș, în revista nr. 9/2007, pag. 42, ne arăta cum se poate trece cu bine peste problemele caniculei, dacă folosim procedeul său. Adică la fiecare cuib să se pună câte o sticlă (pet) de 2 l sau bidon de 5 l, cu fundul tăiat și cu gura în jos care se umple cu apă. Am urmat și sfatul doamnei, făcând câte o gropiță mai adâncă, înfigând foarte bine aceste recipiente cu apă la rădăcinile plantelor. Rezultatul a fost satisfăcător, legumele mele s-au înviorat și au început să crească și să se coacă mai repede.
Diferența a fost că apa stătută în acele sticle a ajutat din plin plantele să se dezvolte bine, spre deosebire de apa direct de la furtun. Am pus sticle și la minunatele mele fire de tărtăcuțe, care au început să se coacă și pe care eu le iubesc foarte mult. Din cele culese am făcut tradiționalul coș cu tărtăcuțe, nelipsit în fiecare an de sub bradul de sărbători.
De câțiva ani mă preocupă ideea obținerii unor legume timpurii ca morcovul, păstârnacul și pătrunjelul de rădăcină. Am încercat semănarea lor atât primăvara cât și toamna. Citind atentă articolul scris de doamna Dorina Sculean din Timiș și urmând sfaturile acesteia rezultatele au fost bune. M-am conformat și sfaturilor doamnei Călina Butnariu din Suceava (7/2003, pag. 25). Am făcut șanțuri paralele, pe care le-am udat înainte de însămânțare foarte bine, ca să pătrundă apa în sol. Am presărat apoi mai rar semințele de morcovi, amestecate cu nisip, peste care am pus pământ reavăn, apoi deasupra am răsfirat pământ uscat, ca să nu formeze crustă. Având deja umiditate în sol, semințele au răsărit repede. După 12 zie am administrat îngrășământ de grajd, apoi am udat în lipsa ploilor. Recolta a fost îmbucurătoare, dar am avut marele necaz că toți morcovii au fost găuriți de viermi, formând șanțuri în toată recolta.
Am făcut marea greșeală că i-am scos și i-am aruncat tot în grădină. Deci involuntar am ajutat la înmulțirea dăunătorilor.
Fiind copleșită de acest eșec, am luat din nou la citit toate revistele Practic-Idei din colecția mea, și sunt destule, și iarăși m-am luminat la față. Am găsit articolul doamnei ing. horticol Florica Ghiga din Brăila în nr. 4/2007, pag. 58 referitor la viermele sârmă. Aștept în fiecare lună articolele acestei doamne, care pentru mine a devenit „zâna bună“ a grădinii.
În acest articol ne descria cu lux de amănunte ce este și cum să scăpăm de acest parazit periculos. Viermele sârmă este răspândit în pământ, atacând tot ce îi iese în cale. La pepeni și castraveți mănâncă semințele puse în pământ, iar la morcovi formează găuri distrugând toată recolta.
De la doamna Ghiga am învățat să tratez semințele de pepeni și castraveți cu Mospilan înainte de semănare. Odată cu plantarea răsadurilor de roșii, vinete, ardei, gogoșari, să pun la fiecare fir granule de Sintogrill. Imediat am aplicat această metodă și la morcovi. În momentul însămânțării morcovului am presărat totodată și granule de Sintogrill, urmând același procedeu de acoperire cu pământ jilav, apoi cu pământ uscat. Recolta a fost îmbucurătoare, iar calitatea morcovilor a fost deosebită.
Dragi prieteni, încă o dată dragostea de natură și prietenia sinceră ne fac fericiți oricât ar fi de greu uneori. Vă doresc sănătate!



2 thoughts on “Tratez semințele și răsadurile cum am învățat din Practic

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *