Trucuri pentru case frumoase

tapet
Foto: arhiva Practic Idei

Maria Drentye, loc. Poiana Codrului, jud. Satu Mare

Dragă redacție,
M-am bucurat mult de scrisoarea mea publicată la concursul „Cum economisesc“ în nr. 8/2010, pag. 38. Sper că va fi de folos modul meu de a economisi și pentru alte gospodine. Revin cu sfaturi din experiența mea de meșter al casei.
Vă trimit câteva „trucuri“ legate de modul în care îmi „recondiționez“ sau îngrijesc eu locuința:
Când am de vopsit o ușă sau o fereastră, ung înainte mânerele și balamalele cu ulei de parafină. Astfel, dacă vor cădea stropi de vopsea, îi voi putea îndepărta foarte rapid cu un burete.
Îmi prepar singură un lac cu care dau strălucire mobilei de brad. Lacul îl fac așa: răzuiesc într-un  castron un săpun de casă și 2 lumânări. Pun castronul la bain-marie, încălzesc până se obține un lichid uniform, torn apoi compoziția într-o formă și o dau la frigider până se întărește. Cu aceasta ung mobila cu o pensulă umedă. Odată uscat, lacul va deveni strălucitor, iar datorită stratului de parafină, nu se va lipi nici praful.
Când am pus tapetul în cameră m-am descurcat destul de bine în mai toate situațiile. În găurile unde erau agățate tablourile am băgat niște bețe de chibrit, și am lăsat doar vârful să iasă din perete. Aceste bețe au lăsat pe tapet mici urme pe care le-am găsit ușor și astfel am scos chibritul, am pus cuiul și apoi tabloul la loc.
Pentru că în prima zi când am lipit tapetul știam că spațiul dintre folii se va mări, am pus rulourile de tapet în frigider pentru o oră înainte de lipire. În așa fel rulourile sunt micșorate la maximum și nu se mai retrag după uscare.
Pentru că am schimbat locul unor tablouri, mi-au rămas în perete 2 găuri. Nu am mai dat bani pe glet pentru a le repara, am folosit ce am avut la îndemână. Am umplut gaura cu pastă de dinți, am lăsat-o să se usuce și apoi cu o pensulă mică am vopsit locul cu pricina. Vopseaua a fost de aceeași culoare cu peretele pentru că mi-a rămas de la zugrăvit.
Îmi place mult să aprind lumânări în casă. Creează o atmosferă plăcută. Decât să arunc capetele (resturile), mai bine le strâng. Apoi le topesc în bain-marie și fac altele noi. Fitilul îl obțin dintr-o sfoară de bucătărie. Variez culorile topind capete de lumânare de mai multe culori și la fel formele.
Aveam o vază tare frumoasă căreia i s-a crăpat baza și curgea apa prin fisură. Pentru că îmi plăcea vaza mult, păstram în ea flori de paie uscate. Apoi mi-a venit o idee: am aprins o lumânare și am lăsat să curgă pe fundul vazei un strat gros de ceară. Apa nu mai curge prin vază și pot pune în ea și flori naturale. Repet operația când e cazul pentru că tulpinile florilor mai zgârie stratul de ceară.
Ca să evit mirosul neplăcut și înfundarea chiuvetei, arunc în ea regulat zațul de la cafea. Absoarbe mirosurile urâte, și când dau drumul la apă, zațul lipit de țevi duce cu el și grăsimea care provoacă înfundarea.
Pisica mea, o răsfățată, face ce face și se cuibărește în brațele mele, iar pe haine îmi rămân o groază de fire de păr. Pentru a le îndepărta fără prea multă bătaie de cap folosesc o perie de păr introdusă într-un ciorap vechi de nailon. Electricitatea statică produsă de frecarea nailonului face ca părul de pisică să se lipească de ciorap și să curăț în scurt timp. Numai bine!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *