Un popor cosmopolit: năsăudenii

Casa decorata
Foto: Robert Codescu

Robert Codescu, loc. Ploiești, jud. Prahova

Dragi cititori, Fără îndoială că titlul acestui articol li se va părea forțat multora dintre voi, dar fiindcă în toamna lui 2013 am avut ocazia unui sejur în inima județului Bistrița-Năsăud, la Sângeorz-Băi şi am făcut câteva excursii: la Năsăud, Rodna, Maieru, Bistrița, Ilva Mică şi Coşbuc, mi s-a părut că ar fi frumos din partea mea să mă prezint în fața voastră cu acest material.
Tocmai de aceea mă pot mândri că am aflat multe lucruri interesante, fascinante şi inedite despre năsăudeni, motiv pentru care doresc să vi le împărtăşesc şi vouă. Aflat între județele Cluj, Maramureş, Mureş şi Suceava, județul Bistrița-Năsăud a fost influențat lingvistic din toate părțile, astfel putem vorbi despre limba …năsăudeană, adică limba română vorbită cu calm ardelenesc, cu dialect maramureşean şi influențe moldoveneşti, dar pe care o veți înțelege perfect. Năsăudenii sunt oameni mândri care se vor lăuda întotdeauna cu originea lor şi cărora le vor veni la fel de bine costumele tradiționale, hainele de zi cu zi şi ținuta business. Chiar dacă sunt dintr-un cătun uitat de lume şi au ajuns în nu ştiu ce mare oraş, năsăudenii vor fi întotdeauna mândri de locul de unde au plecat. Mulți îi vor face încrezuți şi narcisişti datorită pălăriilor lor tradiționale bogat ornate cu pene de păun sau cu costumele lor populare, poate cele mai pline de motive tradiționale din întreaga Românie, dar nu este așa. Mândria năsăudenilor nu este ceva ostentativ sau forțat, este acel ceva care provine din străfundul sufletului lor, şi asta te va bine-dispune şi umple de bucurie şi pe tine ori de câte ori vei avea privilegiul să vorbeşti cu un năsăudean.

De asemenea casele năsăudenilor îți vor rămâne multă vreme întipărite pe retină, datorită spectacolului pe care acestea îl oferă; la cât de mici par pe dinafară, pe atât de spațioase sunt în interiorul lor. Chiar dacă sunt tradiționale româneşti, gardurile foarte joase îți vor dezvălui faptul că năsăudenii sunt oameni gospodari şi vei vedea acest lucru când vei descoperi curtea plină de copii, păsări domestice din majoritatea speciilor, cel puțin un animal de lapte, lemnele de foc tăiate la aceeaşi dimensiune şi aşezate frumos în şoproane făcute parcă de acelaşi meşter. Ideea este că şi fără turnuri şi turnulețe, sfincşi, lei, tigri şi alte statuete exotice, casele năsăudenilor vor reuşi să te cucerească. Una din 5 case (am evaluat eu), are în curte o troiță cu Domnul Iisus Hristos, ceea ce denotă credința neclintită de secole a năsăudenilor.

Năsăudenii au ştiut să-şi aprecieze valorile şi personalitățile prin înființarea de muzee memoriale şi ridicarea de busturi dedicate lor. Dar fiindcă vă văd puțin neîncrezători haideți să-i enumerăm: în Liviu Rebreanu şi Maieru muzee dedicate marelui romancier român Liviu Rebreanu, în Monor un muzeu dedicat scriitorului şi matematicianului Teodor Tanco, în fostul Hordou, actualul Coşbuc muzeu dedicat „poetului țărănimii” George Coşbuc, în Reteag muzeul memorial Ion Pop Reteganul, în Bistrița Casa Memorială Andrei Mureșanu ce-a scris ”Deşteaptă-te române”, acolo s-au născut Veronica Micle poetă şi muza „Luceafărului” poeziei româneşti Mihai Eminescu și cântăreața de muzică populară Valeria Peter Predescu. Şi din punct de vedere sportiv năsăudenii au excelat în multe discipline, iar ca să punctez îi voi menționa pe: atletele Maria Cioncan şi Gabriela Szabó, fotbaliştii Viorel Moldovan şi Gavril Balint. Actrița Olga Delia Mateescu, părintele Cristian Pomohaci, poetul şi traducătorul Aurel Rău sau trupa Ca$$a Locco, întregesc în cel mai fericit mod cu putință această listă a celor ce au făcut cinste meleagurilor năsăudene, prin aportul adus de fiecare la domeniul său de activitate.

În aceste vremuri când multă lume îşi doreşte autonomie teritorială pe tot felul de criterii, năsăudenii ar avea „logistica” să-şi pună frontiere la spectaculoasele lor locuri şi peisaje, mai ales că pe vremea Imperiului Austro-Ungar aici la Rodna era frontiera Imperiului cu România, iar ruinele Cetății Rodnei ar putea oricând renaşte precum pasărea Phoenix din propria-i cenuşă. Mai ales că la Muzeul Grăniceresc Năsăudean s-ar putea oricând reînnoda tradiția Regimentului II Românesc de Graniță care a făcut istorie în aceste locuri. Cum spuneam deja, năsăudenii au fost puternic influențați de unguri, moldoveni, ucraineni, maramureşeni, austrieci, ardeleni, care au făcut din ei un popor cosmopolit, români adevărați, pe care îți va face mare plăcere să-i asculți povestindu-ți istoria şi trecutul lor. Bineînțeles că Țara Năsăudului beneficiază şi de privelişti, atracții naturale şi locuri speciale cum ar fi: Parcul Național Munții Rodnei, Lacul de Agrement Sărata, Rezervația Botanică Poiana cu Narcise, Pasul Tihuța sau Valea Râului Someşul Mare care te vor fermeca instantaneu. Însă acest articol nu se vrea o enumerare de atracții şi obiective turistice, ci doar o ilustrare a proverbului românesc „Omul sfințeşte locul”, care aici în Năsăud a căpătat cea mai reuşită întruchipare a sa.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *