Verdețurile, aliat de bază contra asteniei de primăvară

verdeturi crude
Foto: arhiva Practic Idei

Medic generalist
dr. Mircea Râșnoveanu
Dragi prieteni ai revistei,
Deoarece în timpul iernii organismul a tânjit după razele soarelui și am consumat mai multe alimente pe bază de carne, el se resimte acum prin apariția oboselii, așa-numita astenie de primăvară pe care o combatem consumând mai multă clorofilă, vitamine, minerale și alimente cu rol detoxifiant.
Aceste proprietăți le au în special legumele care apar primăvara, îndeosebi cele cu frunze verzi, pe care le prezint în continuare:
Ceapa conține potasiu, calciu, fosfor, fier, iod, siliciu, sulf şi fluor şi cantități mici din vitaminele A, B şi C, uleiuri volatile şi enzime. Rolul ei cel mai important este cel diuretic, ajutând la eliminarea sodiului, ureei şi acidului uric. De aceea este utilă în edeme, ascită, pleurezii, pericardită, litiază urică, gută. Este cunoscut rolul antiseptic al cepei care conţine şi substanțe antibiotice, fiind utilă în colite, enterite, dar şi în bronşite (1-2 căni de infuzie din 2 cepe mari la 1/2 litru de apă, îndulcite cu miere). De asemenea ceapa are şi rolul de stimulare a digestiei şi poftei de mâncare. Consumul ei este util în diabet, deoarece are proprietăți hipoglicemiale, dar şi în bolile cardiovasculare, datorită efectului de prevenire a aterosclerozei. Extern este utilă în infecții ale pielii (furuncule, infecții la nivelul unghiilor). Sucul de ceapă este utilizat şi în cosmetică pentru tratarea negilor şi pistruilor. Consumul cepei este de asemenea util în prostatită şi adenom de prostată (sub formă de tinctură).
Usturoiul verde şi leurda sunt utile ca antiparazitare împotriva oxiurilor, teniei şi limbricilor şi pentru stimularea poftei de mâncare. În plus, usturoiul, prin acțiunea lui antibacteriană, antiseptică, fluidifiantă a secrețiilor bronşice şi antitusivă este recomandat în toate afecțiunile respiratorii (răceli, bronşite, astm), ajutând de asemenea la scăderea febrei. Consumul de usturoi ajută şi în afecțiunile diareice, precum şi în prevenția cancerului aparatului digestiv. Datorită efectului de stimulare a secreției biliare, este util şi în afecțiunile hepatobiliare. În plus, consumul de usturoi este folositor şi în litiaza urică, gută şi edeme, datorită rolului său diuretic şi de eliminare a acidului uric. Extern, are rol antiseptic, putându-se folosi în infecții ale pielii, dar şi la eliminarea bătăturilor (cataplasme cu usturoi pisat în timpul nopții). Usturoiul verde și leurda sunt utile în bolile cardiovasculare prin scăderea tensiunii arteriale şi a colesterolului, normalizarea pulsului, îmbunătățirea circulației periferice, a contracțiilor cardiace şi oxigenării inimii.
Urzicile conțin vitaminele A, B1, B2, B5, C, K, acid folic, potasiu, calciu, magneziu, fier, siliciu, fosfor, clorofilă și fitohormoni. Prin conținutul lor în substanțe cu rol în formarea globulelor roşii, fier și vitamina C, urzicile sunt utile în anemia feriprivă. În aplicaţii externe, infuzia de urzici are rol hemostatic, astringent, antiseptic și cicatrizant. Consumul de urzici (suc, infuzie, fierte) este util persoanelor diabetice datorită efectului lor uşor hipoglicemiant, în litiaza urică, edeme, ascită și gută, datorită acțiunii diuretice, cu favorizarea eliminării acidului uric și sării. Urzicile, mai ales cele tinere, conțin o enzimă ce ajută la digestie. Sub formă de tinctură sau decoct, urzica este utilă în aplicații externe pentru prevenirea căderii părului.
Spanacul este foarte bogat în vitamine și minerale (potasiu, calciu, fosfor, fier, magneziu, cupru, iod, vitaminele A, B1, B2, PP și C). El ajută la digestie prin conținutul crescut de enzime, stimularea secreţiei pancreatice și rolul său laxativ. Este util în cura depurativă și pentru astenia de primăvară ca și celelalte plante cu frunze verzi. E benefic în tratamentul și prevenția bolilor cardiovasculare prin efectul hipotensiv și tonic cardiac. Cura cu suc de spanac e bună în astenia fizică și psihică.
Loboda, ştevia și măcrişul au și ele proprietăți asemănătoare cu spanacul din punct de vedere detoxifiant, diuretic și al aportului de vitamine și minerale. Măcrişul și ştevia au un conținut mai bogat în vitamina C.
Spanacul, loboda, ştevia conțin mult fier, dar, deoarece au şi mult acid oxalic (substanță care leagă fierul, calciul şi alte minerale eliminându-le din organism), se recomandă să le consumi alături de alimente bogate în vitamina C (care ajută la absorbția fierului), cum ar fi: borş, oţet de mere, pătrunjel, precum şi cu alimente care conțin mult calciu şi fier (carne, lactate, ouă). Datorită conținutului lor în oxalați, aceste alimente sunt contraindicate în litiaza oxalică. Untişorul este util pentru conținutul său bogat în vitamina C și minerale.
Andivele cresc pofta de mâncare, conțin principii amare, multe minerale şi vitamine (fier, calciu, potasiu, fosfor, vit. A, B, C) şi sunt utile în constipație, parazitoze intestinale, afecțiuni hepatobiliare, osteoporoză și cancer.
Salata verde creşte pofta de mâncare la copii, este uşor laxativă, utilă în tusea seacă, sâcâitoare şi în tulburările de ciclu. Are, de asemenea, rol calmant și hipoglicemiant.
Sparanghelul este bogat în vitamine, săruri minerale și fitosteroli (hormoni din plante). El are rol diuretic-depurativ, laxativ, hipoglicemiant, și remineralizant.
Ridichile conțin potasiu, calciu iod, magneziu, fosfor, fier, vitaminele A, B, C şi uleiuri volatile. Sunt utile îndeosebi în afecțiunile respiratorii (bronşite, astm, rinite, sinuzite) – se scobeşte o ridiche albă mare şi se umple cu zahăr candel sau miere, consumându-se 3 linguri pe zi din siropul care se formează după 12 ore; sucul de ridiche şi morcov este util în rinite şi sinuzite ajutând la refacerea mucoasei. Ridichile rase aplicate extern au proprietăți decongestionante putând fi aplicate local sub formă de cataplasme în pneumonii, sinuzite şi congestii hepatice. Ele sunt de asemenea utile în litiaza renală şi biliară având proprietatea de a fărâmița atât pietrele din rinichi, cât şi din vezica biliară; în plus, stimulează secreția şi excreția biliară fiind utile în afecțiunile hepatobiliare (30 g de suc înainte de mese). Ridichile mai au capacitatea de a favoriza secreția gastrică şi golirea stomacului, stimulând pofta de mâncare. Frunzele ridichilor conțin foarte multe vitamine (în special vitamina C) şi minerale, de aceea se recomandă a fi consumate împreună cu ridichile în salate.



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *